Skip to content
Politică

USRPLUS, de la populism la riscul de instabilitate politică si alegeri anticipate

Inquam Photos / Octav Ganea

USR este un partid format din oameni de afaceri care fac politică pentru oamenii de afaceri. Nu mai este niciun secret că majoritatea membrilor USR vin din mediul de afaceri, dar odată ce au ajuns în Parlament, aceștia au uitat că de fapt trebuie să lucreze pentru oameni. Astfel, în 4 ani de mandat, parlamentarii USR nu au avut niciun proiect pentru cetățeni în domenii importante precum sănătatea, educația sau piața locurilor de muncă.

Chiar numele partidului – Uniunea Salvați România – este un mesaj populist potrivit pentru un ONG, nu pentru un partid politic. USR se încadrează în categoria partidelor populiste din Europa, printre care Mișcarea 5 Stele din Italia, sau Adunarea Națională din Franța (care până în 2018 se numea Frontul Național), sau Ciudadanos (Cetățeni) din Spania. Dintre cele 3 partide din Vest, USR (USRPLUS după fuziune) tinde mai mult spre Ciudadanos și spre politica neoliberală spaniolă, deoarece italienii au un populism naționalist, cu măsuri sociale, iar Adunarea Națională a Mariei Le Pen este văzut ca un partid de extremă dreapta.

Situația politică din România este la fel de instabilă precum cea din Spania anului 2019, unde deși s-au organizat alegerile generale, partidele au fost incapabile în șase luni să formeze o majoritate parlamentară și să propună un Guvern. Astfel, Spania a fost nevoită ca în noiembrie 2019 să organizeze alegeri parlamentare anticipate.

România poate ajunge în aceeași situația dacă USRPLUS va alege să rămână în opoziție și să lase PNL-ul descoperit. Atacurile tot mai numeroase dintre USRPLUS și PNL arată cât de instabil este dialogul (de colaborare nici nu poate fi vorba) dintre cele două partide. Chiar și în București, acolo unde aparent a fost o alianță, astăzi observăm aceeași răceală și indiferență. Colaborarea nu există nici măcar la nivel de capitală.

USRPLUS va negocia foarte dur intrarea la guvernare și voturile din Parlament. PNL trebuie să fie dispus să renunțe la câțiva actuali miniștri și la câteva ministere importante. Chiar dacă e un partid-balama, USRPLUS nu acceptă să aibă rolul ALDE, UNPR și alte partide formate doar pentru a vota un guvern. Aceste motive sunt semnale că va fi foarte greu să se formeze o majoritate parlamentară pe partea de dreapta, în cazul în care PNL-PMP-UDMR nu vor avea majoritatea. E nevoie de un compromis din partea celor două partide. Un guvern minoritar, condus de PNL, îi va da oportunitatea PSD-ului să revină imediat la guvernare printr-o moțiune de cenzură. Dacă PNL nu formează o majoritate stabilă, cea mai bună soluție pentru ei ar fi alegerile anticipate. Clasa politică din Spania ne-a dat un exemplu de maturitate și responsabilitate politică de care trebuie să ținem cont. Nu se poate guverna fără o majoritate parlamentară stabilă.

Rareș Bogdan a spus că într-un viitorul guvern PNL-USRPLUS, partidul condus de Orban ar lua „10-12 ministere, USR ia 4-5 ministere”. Raportul propus de europarlamentar este departe de realitate. Ar însemna că PNL va obține de trei ori mai multe voturi decât USRPLUS, ceea ce e greu de crezut că au puterea să atragă atât de multe voturi. Dacă USRPLUS va depăși pragul de 15%, pretențiile lor vor fi consolidate de un număr semnificativ de voturi.

USRPLUS nu a spus niciodată că după alegerile de pe 6 decembrie 2020 va mai vota un guvern condus de Ludovic Orban, ci propunerea lor de premier este Dacian Cioloș, personaj agreat de Klaus Iohannis. Prin respingerea lui Ludovic Orban, USRPLUS va face primul pas spre alegeri anticipate, deoarece e greu de crezut că PNL va renunța la actualul premier și șef de partid.

Desigur, calculele parlamentare vor fi mult mai clare după alegeri, însă în cazul în care PNL și USRPLUS vor obține împreună peste 50% din voturi, atunci va exista oricând riscul ca după 6 decembrie 2020 să ajungem la alegeri parlamentare anticipate deoarece useriștii sunt instabili și de multe ori se comportă precum un partid de extremă dreapta. De asemenea, PNL nu a arătat că e dispus la compromisuri și face un joc de forță cu partidul condus de Barna-Cioloș. Disperarea useriștilor de a ajunge la banii statului și de a se abona la contracte ar putea să le potolească orgoliul și să-i pună la masa negocierilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *