Skip to content
Editorial Opinii

Vă place riscul? Investiți în România! Despre rating, perspectivă și contestarea lor

Radu Soviani editorial

Apelarea (contestarea) raportului de rating suveran al S&P pentru România este o măsură fără precedent la noi, care are două efecte certe: piețele internalizează deja știrea că Standard&Poor’s au menținut calificativul acordat României la minimul deasupra categoriei junk – economie în care se investește cu grad ridicat de risc și autoritățile din România au mai cumpărat puțin timp. Dar pentru ce? Pot schimba ele ce deja s-a pronunțat agenția de rating? Categoric nu.

Ce a spus S&P

S&P analizează cu note de la 1 la 6 (1 fiind cel mai bun iar șase cel mai slab), un număr de șase criterii: eficiență instituțională, o evaluare economică, o evaluare externă, flexibilitate și performanță fiscală, povara datoriei externe și o evaluare monetară. La 4 dintre aceste criterii România are nota 3, iar la 2 nota 4. Cel mai prost sunt notate eficiența instituțională și cea fiscală.

S&P a evaluat acum atât ratingul cât și perspectiva lui (în prezent, perspectivă stabilă – adică sub treapta de perspectivă pozitivă și posibilitatea mai degrabă a trecerii în categoria unei economii mai puțin riscante, dar peste perspectiva negativă – care ar fi ultimul pas înaintea retrogradării la categoria junk). Ratingul a rămas BBB- (investment grade – recomandare de investiții cu grad moderat de risc). Ceea ce știm cert este că perspectiva a fost modificată  și contestată (până ieri, perspectivă stabilă). Dacă ar fi fost ridicată la pozitiv, ministerul de finanțe nu ar fi contestat-o deci este simplu de dedus că S&P a calculat și consideră că perspectiva trebuie redusă la negativ.

Scăderea unei trepte de perspectivă nu este în sine dramatică pentru moment, atâta timp cât rating-ul se păstrează. Este în schimb dramatică atunci când acestă modificare te duce la un singur pas de retrogradarea rating-ului și coborârea spre junk, ceea ce S&P consideră acum întemeiat, iar Ministerul Finanțelor a contestat.

Indiferent dacă va fi admis apelul Ministerului de Finanțe (va fi păstrată perspectiva stabilă) sau dacă va fi respins apelul (cel mai probabil) S&P – cea mai serioasă agenție de rating a transmis deja semnalul: perspectivele sănătoase ale economiei României sunt în spate: pregătiți-vă pentru materializarea riscurilor legate de România.

Un rating suveran BBB- (cea mai scăzută treaptă care se traduce prin ,,recomandat pentru investiții’’) înseamnă dobânzi mai mici. Un rating suveran retrogradat (după două schimbări negative de perspectivă, prima fiind iminentă și contestată) nu face decât să îi invite pe investitori să răspundă la întrebarea: Vă place riscul? Dacă da, investiți în România pentru că riscurile interne sunt mari, ceea ce vă permite câștiguri mai mari decât în alte părți (pe hârtie), dar șanse mai reduse să și încasați câștigurile respective. Deși economia nu este mai bună sau mai rea imediat după reducerea ratingului/perspectivei, investitorii vor cere și vor obține randamente mai ridicate chiar în dauna economiei în care investesc, ceea ce va face economia mai rea pentru că plata de dobânzi mai mari presupune chiar reducerea capacității de dezvoltare.

Reacția guvernamentală la informarea S&P privind reducerea perspectivei la negativ a fost dublă: contestarea ei și comentarea ei.

Paradoxal, nu ministrul de finanțe este cel care a dezvoltat motivele contestării, ci ,,fiul patriei’’, Darius Vâlcov: ,,A fost un demers corect pentru a lăsa o perioadă de două săptămâni, astfel încât să vedem dacă bugetul va fi aprobat. Știți, că la ora actuală, din cauza Președintelui Iohannis, Romania nu are buget. Acesta este un punct vulnerabil atunci când agențiile de rating evaluează situația unei țări. Pe de altă parte, pentru a se vedea care sunt perspectivele Ordonanței 114 și a altor măsuri fiscale’’. Reducerea perspectivei nu are legătura nici cu una, nici cu alta. Ci este determinată de slaba capacitate politică și administrativă a celor care influențează datoria suverană.

Bugetul pe 2019 nu este adoptat doar că Iohannis îl întârzie ci mai ales pentru că înainte de a îl întâriza Iohannis, el nu a fost gata decât târziu, în februarie, fără motive reale.

Partea cu Ordonanța 114 are legătură tot cu performanța financiară și administrativă, dar, în opinia mea, nu ordonanța în sine reprezintă motivul reducerii perspectivei rating-ului ci deteriorarea fundamentelor macro-economice ale României. Dacă vreți, Ordonanța și faptul că la 2 luni după ce a fost adoptată încă nu se știe unde și mai ales cum se aplică, reprezintă doar trăgaciul.

Cu sau fără Ordonanța 114 prin forma căreia Vâlcovii nu au reușit decât să compromită idei legitime precum taxa pe active financiare aplicată unor bănci cărora li s-a permis să externalizeze credite ,,neperformante’’ la 5% din valoare, în frauda bugetului de stat sau majorarea (într-o oarecare msăură, pe măsurile ce activele gestionate de fondurile de pensii s-au majorat, a cerințelor de capital), S&P ar fi redus perspectiva de rating.

Și asta pentru că principalul criteriu în condițiile de față îl reprezintă eficiența instituțională. În anul 2018, cheltuielile de personal s-au majorat cu 23,2% (+16,5 miliarde de lei), iar cheltuielile cu dobânzile, după o majorare de 28%, au ajuns la 13 miliarde de lei. Suma lor reprezintă majorarea datoriei publice din 2018, cu peste 27 de miliarde de lei. Aceste cifre sunt relevante pentru a arăta că, în ciclul de creștere economică (aproape de final) pe care îl traversăm nu a existat performanță financiară și politică care să asigure plasarea în economie a investițiilor care să genereze creștere economică de lungă durată și abia apoi majorare de salarii. S-a început pe dos: majorări de salarii în condițiile lipsei performanței financiare și politice. Reducerea de perspectivă s-ar fi produs oricum, a fost doar trasă mai devreme de OUG 114, la rândul ei compromisă de niște inițiatori care nu o înțeleg (sau care și-au propus din start să compromită unele astfel de măsuri).


Ce urmează începând de luni? Pe scurt, recodificarea riscului față de România, a garanțiilor oferite de România și presiuni pe leu.

Ce urmează după ,,apel’’, adică de luni în 2 săptămâni? În economia reală, costurile creditului pentru toți românii care se împrumută (sau pentru companiile care accesează creditele) vor fi mai mari peste timp decât ar fi fost anterior. Spiritul de turmă al investitorilor, pe care l-am văzut recent în deprecierea cursului până la aproape 4,8 lei pentru un Euro va fi din nou aprins și va reprezenta o piedică pentru noi investiții și noi locuri de muncă. Iohannis va da vina pe cheltuielile excesive ale guvernului. Guvernul va da vina pe Iohannis ca nu a adoptat bugetul și că le blochează investițiile și că nu se majorează alocațiile. BNR se află în imposibilitatea în care singură s-a pus (pentru că a acționat prea puțin și prea târziu în majorarea dobânzilor) de a impulsiona economia și de a acționa în sensul reducerii ratelor de dobândă, care se vor majora. Pregătiți-vă, așadar, așa cum vă avertizam în urmă cu 2 luni, pentru FURTUNA PERFECTĂ.

2 comentarii la “Vă place riscul? Investiți în România! Despre rating, perspectivă și contestarea lor

  1. Este evident ca iubesti Democratia la fel de mult ca Liviu Dragnea! Noi nu o sa uitam ca tu, Radu Soviani, ai sprijinit acest regim!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *