Skip to content
Externe

Va rămâne Macron la Palatul Elysée? Analist: Nu îmi imaginez Franța condusă de Marine Le Pen

twitter

Cu doar câteva zile înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din Franța, programat în 10 aprilie, distanța dintre candidații cu cele mai multe voturi, președintele Emmanuel Macron și Marine Le Pen („Adunarea Națională”), pare că se mișcorează.

În ultima lună, Marine Le Pen a crescut constant în sondaje, în timp ce Emmanuel Macron a scăzut.

Deși cu mici variațiuni între procentele pe care le-ar avea cei doi candidați, tendința este confirmată de trei sondaje: Kantar, Ipsos pentru Le Monde și Institutul de opinie și studii de marketing în Franta și străinate (IFOP).

Acesta din urmă actualizează zilnic evoluțiile opțiunilor electorale, iar potrivit datelor pentru 5 aprilie, Emmanuel Macron ar obține în primul tur 27% din voturi, iar Marine Le Pen 23%.

Față de estimările din 15 martie 2022, președintele Franței a pierdut patru procente, în timp ce doamna Le Pen a câștigat cinci.

Analistul de politică externă Ștefan Popescu, care a studiat relații internaționale contemporane și geopolitică la Universitatea Paris 1 – Sorbona, explică pentru Europa Liberă că o astfel de evoluție în mai puțin de o lună poate fi pusă pe seama companiei electorale total atipice pentru Franța. Aceasta a fost dominată doar de două mari teme: pandemia de Covid și războiul din Ucraina.

De câteva săptămâni se vorbește aproape exclusiv despre Ucraina. Inițial, acest lucru l-a favorizat pe Macron, însă în ultima vreme se vorbește tot mai mult de creșterea prețurilor, de probleme sociale, care au devenit tot mai vizibile. În mod inedit în Franța, unele orașe au început să dea bonuri valorice pentru achiziția de produse de primă necesitate”, spune Ștefan Popescu, care arată că pe acest fundal apar creșteri pentru candidații din extremele eșichierului politic.

Potrivit sondajelor, pe locul trei se află candidatul extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon: 16,5% în 5 aprilie, o creștere cu peste patru procente față de 15 martie, scrie europalibera.org.

În opinia lui Ștefan Popescu, pe ultima sută de metri și din perspectiva turului doi, Emmanuel Macron ar trebui să se concentreze asupra problemelor sociale, chiar dacă războiul din Ucraina va continua să domine buletinele de știri și dezbaterile din societatea franceză.

Deși a înregistrat un eșec în privința negocierilor cu Vladimir Putin, Emmanuel Macron a avut totuși de câștigat în urma războiului din Ucraina, spune acesta.

Franța are o populație extrem de atentă la politica externă și la rolul Franței în lume. Orice președinte a căutat să marcheze puncte în politica externă. Macron ar fi fost penalizat dacă nu ar fi încercat să mențină dialogul cu Vladimir Putin”, consideră expertul în relații internaționale, care precizează că publicul francez e atent și la alte zone, Africa, de exemplu, unde e prezentă, prin controversatul grup Wagner, și Federația Rusă.

În condiții diferite, doamna Le Pen, apropiată de Vladimir Putin și promotoare a extremei drepte, ar fi avut de pierdut la capitolul „externe”, dar în cazul ei, problemele sociale și economice au compensat puternic, adaugă Ștefan Popescu.

Macron și politica externă

La primul discurs în calitate de președinte, Emmanuel Macron intra în scenă pe muzica Odei Bucuriei – imnul Uniunii Europene, iar printre primele măsuri s-a aflat schimbarea numelui Ministerului de Externe în „Ministerul Europei și Afacerilor Externe”.

La câștigarea președinției Franței, acum cinci ani, Emmanuel Macron dorea mai multă integrare europeană și o autonomie „strategică” a Uniunii Europene. A pledat mereu ca UE să aibă propriul sistem defensiv. Complementar cu NATO, dar „european”.

Același mesaj l-a transmis și în ianuarie 2022, când Franța a preluat președinția Consiliului UE. „Nu ne putem mulțumi cu a răspunde doar la crizele internaționale. Trebuie să putem anticipa. /…/ Trebuie să adoptăm Busola Strategică lansată în timpul președinției germane, ne definim propria doctrină de securitate, complementară cu NATO, cu o adevărată strategie de independență tehnologică, industrială și de apărare, fără de care această Europă a Apărării este lipsită de sens și nu este ancorată în realitate”.

Întregul articol poate fi citit aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *