PE SCURT:
- Europa a înregistrat peste 10.000 de decese suplimentare în timpul valurilor de căldură extremă din iunie, majoritatea în rândul persoanelor vârstnice, pe fondul intensificării impactului climatic.
- În Franța, doi suspecți în cazul jafului bijuteriilor de la Luvru susțin că organizatorul a fost nemulțumit de pradă.
- În Polonia, litigiul cu Pfizer pune presiune pe finanțele agenției de control al traficului aerian.
- Guvernul lui Peter Magyar din Ungaria pregătește schimbări constituționale majore pentru a-l înlătura pe președintele Tamas Sulyok.
- Dimitar Stoyanov, noul ministru al Apărării al Bulgariei, a anunțat că Sofia nu intenționează să mai acorde pachete de ajutor militar Kievului.
EUROPA
Noile date arată că țările din Europa au înregistrat peste 10.000 de decese în plus în timpul valurilor de căldură extremă care au cuprins vestul continentului spre sfârșitul lunii iunie, scrie Euronews.
Marea majoritate a deceselor, peste 9.000, a fost înregistrată în rândul persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste, conform datelor publicate de EuroMOMO, observatorul european al mortalității, susținut de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și de Organizația Mondială a Sănătății.
Valurile de căldură din Europa au dus la doborârea recordurilor de temperatură în mai multe țări de pe continent și au provocat mii de decese suplimentare, conform estimărilor din Belgia, Marea Britanie, Franța și Spania.
Valurile de căldură din iunie ar fi fost „practic imposibile” fără schimbările climatice, a afirmat grupul de oameni de știință World Weather Attribution.
PARIS
Doi bărbați suspectați că au sustras bijuterii ale coroanei franceze în valoare de 88 de milioane de euro din Muzeul Luvru din Paris, în luna octombrie a anului trecut, ar fi declarat anchetatorilor că presupusul organizator al jafului a fost dezamăgit de prada obținută și a considerat că „ar fi putut să ia mai mult”.
Ziarul francez „Le Monde” a publicat transcrierile interogatoriilor celor doi presupuși hoți, efectuate luna trecută de doi judecători de instrucție însărcinați cu ancheta, oferind detalii despre jaful care a făcut senzație la nivel mondial și a determinat demisia directorului muzeului, relatează The Guardian.
Conform relatărilor consultate de ziar, suspecții, identificați ca fiind Abdoulaye N și Ghelamallah A, au susținut că au pătruns în galeria Apollo a Luvrului la ordinul unui client al cărui nume au refuzat să-l dezvăluie de teamă pentru siguranța familiilor lor.
Ambii bărbați au declarat că fuseseră recrutați cu doar două sau trei zile înainte de spargere și că li se arătase un videoclip filmat în interiorul galeriei, în care apăreau vitrinele cu bijuteriile napoleoniene, pentru a-i pregăti pentru jaf.
VARȘOVIA
Agenția poloneză de control al traficului aerian, PANSA, a rămas fără cea mai mare parte a veniturilor, ca urmare a eforturilor depuse de gigantul farmaceutic Pfizer de a pune în aplicare o hotărâre judecătorească belgiană prin care Polonia este obligată să plătească 1,3 miliarde de euro pentru vaccinurile împotriva COVID-19 pe care le-a comandat, dar pe care a refuzat ulterior să le primească.
Prim-ministrul Donald Tusk a anunțat vineri că guvernul se va asigura că PANSA va primi fondurile necesare pentru a-și putea continua activitatea și că siguranța aeriană nu va fi compromisă, scrie Notes from Poland.
PANSA nu este parte în litigiul juridic cu Pfizer, dar a fost vizată în cadrul eforturilor companiei americane de a obține plata din partea statului polonez, au relatat săptămânalul Newsweek Polska și site-ul de știri din domeniul sănătății Rynek Zdrowia, care au dezvăluit această informație pe 9 iulie.
Acestea au dezvăluit că Organizația Europeană pentru Siguranța Navigației Aeriene (Eurocontrol), care gestionează traficul aerian în Europa, a suspendat plata așa-numitelor taxe de navigație aeriană pe rută către PANSA.
BUDAPESTA
Parlamentul Ungariei urmează să aprobe luni un amendament constituțional propus de guvernul prim-ministrului Peter Magyar, menit să-l destituie pe președintele Tamas Sulyok, pe care Magyar l-a descris drept o „marionetă” a fostului premier Viktor Orban.
Legislația, care vine după ce Magyar a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului naționalist Orban în urma unei victorii zdrobitoare la alegerile din aprilie, face parte din eforturile lui Magyar de a desființa bastioanele de putere ale lui Orban, pentru care, spune el, a primit un mandat puternic din partea alegătorilor.
Președintele are doar puteri limitate de a exercita dreptul de veto asupra legilor sau de a solicita revizuirea acestora, dar este o figură simbolică importantă, conform Reuters.
Partidul lui Magyar, Tisza, deține o majoritate calificată în parlament, ceea ce îi permite să modifice constituția și să anuleze schimbările introduse de Orban, despre care susține că au erodat democrația. Partidul a luat măsuri rapide, suspendând săptămâna trecută emisiunile de știri de la televiziunea și radioul public, ca parte a unei reforme menite să asigure independența mass-mediei publice.
Magyar a declarat sâmbătă într-o postare pe Facebook că parlamentul va aproba luni amendamentul constituțional pentru demiterea lui Sulyok. Dacă Sulyok nu semnează legea în termen de cinci zile, va fi demarată o procedură de destituire, a afirmat Magyar.
SOFIA
Dimitar Stoyanov, noul ministru al Apărării al Bulgariei, a anunțat că Sofia nu intenționează să mai acorde pachete de ajutor militar Kievului. El a susținut că Ucraina are nevoie acum mai mult de efective decât de arme și a făcut apel la Moscova și Kiev să reia negocierile în căutarea unei „păci juste”, scrie Defence24.
Acest discurs este important deoarece mută accentul dezbaterii de la susținerea rezistenței militare a Ucrainei către ideea că războiul ar trebui acum să ia sfârșit în primul rând prin intermediul diplomației.
Decizia vine după formarea unui nou guvern bulgar condus de Rumen Radev, a cărui linie politică a fost adesea descrisă ca fiind prudentă față de Rusia și sceptică în privința continuării escaladării militare.
În același timp, Bulgaria rămâne membră atât a NATO, cât și a Uniunii Europene. Tocmai de aceea decizia are importanță dincolo de granițele Bulgariei. Ea nu vine din afara sistemului occidental, ci din interiorul acestuia.
În timpul summitului NATO de la Ankara, Radev a explicat că Bulgaria nu mai este în măsură să ofere sprijin militar Ucrainei.
„Ne-am epuizat capacitățile de a oferi sprijin militar. Mă refer la arme și muniții din depozitele Forțelor Armate Bulgare”, a spus Radev. „Am furnizat 13 loturi. Nu mai avem nimic de livrat Ucrainei”, a adăugat el.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
