Skip to content
Politică Video

Valeriu Steriu, dezvăluiri incendiare. Cum se vede, din ograda UNPR-ului, guvernul tehnocrat EXCLUSIV (VIDEO)

Invitatul interviurilor PSnews.ro din această săptămână este vicepreședintele UNPR, Valeriu Steriu.

Astfel, în cadrul interviului acordat PSnews.ro, Valeriu Steriu a vorbit despre deciziile controversate din ultima perioadă ale guvernului tehnocrat, precum și despre posibilitatea României de a deveni un jucător important în domeniul Agriculturii.

În același timp, vicepreședintele UNPR a vorbit și despre controversata ieșire publică a ministrului Agriculturii, în ceea ce privește compania Brădet. Totodată, Valeriu Steriu a dezvăluit si elemente-cheie din cadrul proiectului privind trecerea sistemului de irigatii si desecări către jucătorii de pe piață.

Dan Bucura: Guvernul tehnocrat a venit pe un fond de popularitate maxim, a cam terminat cu luna de miere, ca să-I spunem așa, și văd că în ultima vreme există tot mai multe critici, și din partea mass-mediei, opiniei publice, politicienilor nu mai zic. Cum se vede din ograda UNPR-ului acest Guvern tehnocrat și relația sa cu, până la urmă, cu Klaus Iohannis, cu Parlamentul?
Valeriu Steriu: Relația cu Klaus Iohannis cred că UNPR-ul a definit-o foarte clar și în primul rând prin atitudinea deciziilor luate în acest an propuse, tot ce înseamnă parte de siguranță națională și mesajele solicitate au căpătat sprijin, aș putea spune, imediat din partea UNPR. În privința Guvernului, de la bun început aș putea spune, am fost cei care cred că am și consolidat instalarea Guvernului Cioloș. Sunt puțin subiectiv, îl cunosc personal pe Dacian Cioloș de foarte mulți ani, fiind în același domeniu de activitate – agricultura. Îl respect foarte mult și îi știu seriozitatea și bunele intenții și tocmai de aceea el personal în viitorul apropiat va avea o susținere în continuare în partid, mai ales că este foarte deschis oricărei propuneri. Orice am avut nevoie să discutăm cu domnia sa … ne-a și vizitat la grup… Deci am reușit să stabilim o punte de comunicare utilă. În privința miniștrilor, fiecare ministru își duce, să spunem, crucea. Dacă face lucruri bune, are tot sprijinul. Dacă avem diferite forme de exprimare sau de dificultăți pe care le intersectăm, căutăm în primă formă să consolidăm și să contribuim la un rezultat bun, știind că o instabilitate politică, chiar și la nivel ministerial, nu e benefică. E timpul foarte scurt, mai au șase luni să-și termine acest mandat și cred că în clipa de față fără niște erori majore, toți pot merge mai departe. Nu cred că avem în clipa de față intenția unei moțiuni de cenzură, sporadic poate moțiuni simple, unele au fost stopate chiar de la nașterea lor de către noi, dacă n-am considerat necesar. Mai degrabă, UNPR-ul a căutat să vină cu soluții direct adresate miniștrilor, pentru că în mod real avem expertize în foarte multe de domenii dintre colegi și pot mai degrabă să corecteze, decât să schimbe.
Dan Bucura: Haideți să ne focusăm pe domeniul care sunt convins că vă place cel mai mult – agricultura și să vorbim un pic de ministrul de resort. A avut o ieșire cel puțin bizară care a născut multe controverse dând poate într-o fază prematură, spunând numele unei firme vinovate de ceva care apoi s-a demonstrat că n-ar fi așa. Mă refer la laptele companiei Brădet, că deja este celebru cazul. Cum vedeți această ieșire pentru un ministru și până la urmă cum vedeți activitatea din această perioadă pentru ministrul de care am vorbit și care, repet, este pe o zonă pe care o stăpâniți și dvs. foarte bine?
Valeriu Steriu: Da… În ceea ce privește Brădet – a fost un moment dificil pentru toată lumea. Abordarea e, aș putea spune, o abordare europeană. Zilele trecute am văzut repetată o situație similară, de data aceasta venind din Italia și cred că e foarte importantă și credibilitatea noastră ca exportatori pe piețele europene, dar în primul rând credibilitatea pentru consumatori. Într-adevăr, o exprimare prematură a unui operator economic pe domeniul acesta al siguranței animalelor și siguranței consumatorilor, este foarte de transmis și de comunicat. Avem la ora actuală cred că în premieră această situație dar să nu uităm că în urmă cu trei sau patru ani România era ținta europenilor pe carne de cal, pe carne de pasăre. Deci, au fost câteva atacuri date din exterior către ceea ce înseamnă securitatea alimentară în România și ceea ce produce România. N-aș spune că a procedat incorect ministrul Irimescu, aș spune că o transparență mare a consolidat cel puțin pentru câteva săptămâni încrederea consumatorilor dincolo de câteva 1-2 milioane de fermieri și zeci de mii de agenți economici, ministrul are și răspunderea pentru 20 de milioane de consumatori. Alături de sectorul sanitar veterinar, și cred că e la fel de important dacă nu mai important, să știi că ai în țară români care mănâncă foarte convinși că cineva le păzește calitatea alimentelor. Într-adevăr, nu e bine să intervii în zona capitalului autohton, dar dacă acesta este la limită, și dacă are totuți prezența unor analize care nu conving, este atunci foarte riscant să lași ca acele produse să fie în continuare pe piață. Au fost, cred că, multe situații similare – în Europa și în România. De regulă, operatorul economic care avea o suspiciune își retrăgea singur toate produsele și își construia singur o strategie de comunicare. De data aceasta, probabil, neavând susținerea financiară necesară acest operator economic, nefăcând acești pași, ministrul a considerat, cu siguranță, că e mai util să stopeze până la clarificări toată această producție. Să nu uităm – în 2011 în Germania au murit 20 de oameni tot de la E.Coli, nu știu cum s-a comunicat, dar la vremea respectivă Germania a distrus în totalitate pentru trei luni producția de castraveți ai Spaniei, spunând că aceștia sunt de vină. Până la urmă nici astăzi nu au demonstrat nemții spaniolilor că un castravete din Spania avea ceva E.Coli, așa cum a fost la vremea respective…
Dan Bucura: Chestiuni foarte sensibile…
Valeriu Steriu: Da, da. Și în Germania au murit totuși 20 de oameni și Spania a pierdut peste 300 de milioane de euro. Nici până în ziua de astăzi nu s-a limpezit de la ce a fost toată acea problemă.
Dan Bucura: Poate România să rămână un jucător important în domeniul Agriculturii? Dintotdeauna s-a spus că suntem grânarul Europei, o zonă prolifică și cum vedeți viața, traiul pe care îl vor mai avea de acum încolo principalii agricultori din România, atâta vreme cât vedem că tot mai mulți jucători din top încep să aibă probleme. Unii sunt la pușcărie, alții în insolvență, alții invocă intotdeauna lipsa implicării statului în susținerea activității lor. Dumneavoastră cum vedeți lucrurile pe piața asta?
Valeriu Steriu: România a devenit de doi ani exportator de produse agro-alimentare, mai mare decât importator. Îmi doream să văd treaba asta de mulți ani.Practic, până în 99 noi am fost un net exportator, apoi au urmat 20 de ani net importator, adică în sfârșit redevenim pe plus în această zonă, devenim o țară care exportă mai bine. De ce? În primul rând pentru că intrarea în Europa (UE, n.r.) a generat două lucruri: accesul liber pe o piață de 500 de milioane de consumatori fără taxe vamale și, în egală măsură, o subvenționare mult mai solidă a agriculturii cu subvențiile europene. Au trebuit să treacă șapte ani ca să ajungem în situația de a consolida suficient de bine cultura. Această consolidare continuă. Sunt optimist și știu că dacă se rezolvă și anumite probleme de infrastructură agricolă (irigațiile, accesul în teren) lucruile vor fi și mai bune. Însă nu e suficient. E nevoie să se investească mult mai mult în industria alimentară pentru că astăzi exportăm preponderent materii prime (cereale, animale vii). Intr-adevăr e ușor să duci să duci 500 de oi în port, să le încarci și să le trimiți mai departe, dar ar trebui cumba toate politicileagricole să incrajeze cumva industrializarea( abatorizarea, transformarea în produse alimentare). Astăzi, pe acest palier al balanței comerciale de produse ale industriei alimentare suntem în continuare deficitari. Importăm mai multe produse transformate decât exportăm  și nu este direcția bună. Polonia are astăzi importuri de două ori mai mari decât România pe produse agro-alimentare, dar exportă de patru ori mai mult. De ce? Pentru că Polonia își importă materie primă, o prelucrează și o exportă ca și produs finit. E o linie pe care ar trebui să o învățăm și noi și de aceea cred că experitiza pe industrie alimentară trebuie consolidată. Deci în mod real avem suficient de mult lapte, cereale, carne pe care să letransformăm și să devenim jucători serioși pe toată piața mondială, nu doar în Europa.
Dan Bucura: Ați vorbit de irigații și mă gândesc că împreună cu problema aceasta a inundațiilor au fost cam amrile hibe în agricultura românească. Cum vedeți proiectul lui Daniel Constantin de trecere al sistemului de irigații și de desecări către marii jucători de pe piață, de fapt, către toți jucătorii de pe piață, și în ce stadiu e el acum, dacă se poate face la un moment dat acest transfer definitiv.
Valeriu Steriu: E un proiect care a trezit foarte multă dezbatere. Și în Parlament au fost două momente pentru a vota. Nu numai pentru că era partea aceasta de proprietate, dar și pentru bugetul, într-adevăr impresionant multinanual, care se aloca. Practic, aproape 140 de milioane de euro pe an, prin buget, să fie stabilite pentru irigații. E o necesitate, care însă trebuie să țnă cont și de situația anului 2016. România nu mai are aceeași rezervă de apă pe care o avea în anii 70 sau 80. România trebuie să fie mult mai atentă pentru cp, cu siguranță viitoarea politică agricolă comună va fi mult mai zgârcită cu apa. E un deficit la nivel mondial, e o grijă foarte mare pentru resurse și, evident, în momentul în care îți bugetezi pentru 7 ani, trebuie să te gândești de multe ori și ce zice Europa, Europa fiind de multe ori cea care dă banii pentru astfel de proiecte. Susțin acest proiect, nu aș vrea să se creadă vreo secundă că nu am dorința ca agricultura României să aibă din plin o infrastructură de irigații, însă întotdeauna am zis ca nu e suficient doar să duci apa. Este important să vii cu o strategie pe toate palierele. Vorbesc de cercetarea agricolă, care poate pune la dispoziție din ce în ce mai mult soiuri rezistente la secetă. Apoi, mai important poate decât orice, perdelele forestire. România încă nu a rezolvat această problemă cu toata legislația îmbunătățită permanant. Nu avem de multe ori banii ca să facem aceste perdele forestiere care ar însemna mult mai mult pe următorii 20 de ani decât doar a duce apă. Sunt zone întregi în Bulgaria unde doar cu perdelele forestiere au crescut producția și de două ori, cuva pe aceeași climă ca și în România. Sunt convins că dacă în acest an vor fi făcute primele studii de fezabilitate și documentare, așa cum a transmis și minsitrul Irimescu, de la anul acești bani vor începe să fie vizibili în zona de irigații. Sunt foarte mulți fermieri care așteaptă toate aceste măsuri. Nu sunt numai probleme de a duce apa în câmp. Am avut iarna trecută și iarna aceasta în unele locuri, probleme de desecări necesare. Sudul României în continuare sau partea de nord-vest este o zonă în care de prea multe ori apa băltește și nu e dusă. Pomparea costă la fel de mult și de pe teren spre Dunăre, e același cost, iar de foarte multe ori fermierii erau nevoiți să dea acești bani înainte și erau dificultăți de cash flow reale.

 

 

1 comentariu la “Valeriu Steriu, dezvăluiri incendiare. Cum se vede, din ograda UNPR-ului, guvernul tehnocrat EXCLUSIV (VIDEO)

Dă-i un răspuns lui Dana Marin Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *