Skip to content
Puterea Știrilor Video

Varianta unei noi moțiuni, spulberată de liderul senatorilor PSD: Nu mai avem timp să dezbatem, să votăm, să propunem un premier

Inquam Photos / George Calin

Invitat în studioul Puterea Știrilor, liderul senatorilor PSD Radu Preda este de părere că nu s-ar mai justifica depunerea unei moțiuni de cenzură până la alegerile de pe 27 septembrie. „Cred că nu mai suntem într-un calendar în care să avem timp să dezbatem, să discutăm, să votăm, eventual să propunem premier, majoritate parlamentară”, a declarat acesta.

„Cred că încercarea noastră din sesiunea extraordinară de a da jos Guvernul ar fi fost momentul în care lucrurile se mai puteau regla, așeza puțin în favoarea cetățeanului român. Noi aveam niște așteptări pe care actualul executiv trebuia să le împlinească. Așteptam la început de lună august să le dea copiilor banii pentru alocații, lucru care nu s-a întâmplat. Așteptam ca la început de septembrie să dea pensionarilor drepturile prevăzute în lege, așa cum au spus de la începutul anului că sunt ele regăsite în legea fundamentală, în legea bugetului de stat, ne-au asigurat de fiecare dată, aduceți-va aminte că și Ludovic Orban și doamna ministru a Muncii și ministrul de Finanțe au spus același lucru: <<Se va respecta legea, banii există, sunt în buget>>.

Totuși, când a venit vremea să respecte legea nu s-a respectat. Din punctul ăsta de vedere, noi credem că dacă reușeam să dăm jos Guvernul și aveam chiar un Guvern de tranziție, un Guvern interimar, un Guvern sprijinit/nesprijinit, puteam găsi resurse în buget pentru ca drepturile cetățenilor români stipulate în lege, mă refer aici la alocații, la salariile profesorilor, la punctul de pensie, să se regăsească acolo unde spuneam mai devreme, în buzunarul cetățenilor”, a declarat Radu Preda, la Puterea Știrilor.

Amintim că PSD nu a reuşit să strângă cvorum de şedinţă pentru moţiunea de cenzură. În sală au fost doar 226 de parlamentari, în condiţiile în care numărul minim era de 233. Prin urmare, moţiunea de cenzură nu a mai fost votată. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, este de părere că această situație a condus la „limpezirea apelor în partid”. El a declarat că „nu mai există gri în partid”, ci doar „alb şi negru”.

În acest moment s-au limpezit apele. Nu mai există gri în partid. Există alb şi negru. Cei care au fost prezenţi să voteze moţiunea de cenzură şi cei care nu. Cine nu s-a prezentat din partea PSD a fost exclus din partid”, a afirmat Ciolacu într-o conferință de presă la Botoșani.

Liderul social-democrat a subliniat, de asemenea, că, în urma acestei acțiuni politice, PNL şi-a asigurat majoritatea în Parlament, cu susţinerea altor trei formaţiuni politice. „În acest moment, PNL are majoritate în Parlament, susţinut de către USR, PMP şi UDMR. Le urez succes la putere”, a adăugat Marcel Ciolacu.

CCR va dezbate pe 14 septembrie sesizarea guvernului

Curtea Constituțională va dezbate pe 14 septembrie sesizarea Guvernului cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Executiv şi Parlament referitor la posibilitatea de a depune moţiune de cenzură în vacanţa parlamentară, în sesiune extraordinară.

În punctul de vedere transmis CCR, Guvernul a subliniat că moţiunea de cenzură iniţiată la data de 17 august, având conţinutul prezentat în sesiunea extraordinară din data de 20 august, nu poate fi dezbătută şi votată în altă sesiune ordinară şi extraordinară decât cu încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin. (4) din Constituţie.

Executivul susţine, în punctul său de vedere, că situaţia de conflict este generată de depunerea unei moţiuni de cenzură în perioada dintre cele două sesiuni parlamentare ordinare, cu consecinţa convocării unei sesiuni extraordinare exclusiv numai pentru prezentarea moţiunii fără dezbaterea şi votarea acesteia. Blocarea procedurii moţiunii de cenzură la etapa prezentării acesteia fără parcurgerea celorlalte etape procedurale în aceeaşi sesiune parlamentară menţine Guvernul României, parte a puterii executive, într-o situaţie incertă, fapt contrar Constituţiei, mai consideră Executivul.

„Moţiunea de cenzură iniţiată la data de 17 august 2020 având conţinutul prezentat în sesiunea extraordinară din data de 20 august 2020 nu poate fi dezbătută şi votată în altă sesiune ordinară şi extraordinară decât cu încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin. (4) din Constituţie, deoarece Guvernul ar fi supus unei duble sancţiuni în temeiul aceluiaşi act politic epuizat (moţiunea de cenzură înregistrată la data de 17 august 2020) prin nediscutarea şi votarea acestuia în cadrul sesiunii parlamentare în care a fost depus”, a mai precizat Guvernul.

Ca urmare, Guvernul susţine că, odată iniţiată, moţiunea de cenzură trebuie prezentată, dezbătută şi votată în aceeaşi sesiune parlamentară, dar şi că o moţiune de cenzură nu poate fi iniţiată într-o sesiune extraordinară, întrucât ar fi încălcate prevederile art. 66 şi art. 113 alin. (4) din Legea fundamentală.

Guvernul consideră că Parlamentul nu a acţionat cu respectarea cadrului legal incident.

Faţă de conduita neregulamentară a Parlamentului în procedura de prezentare, dezbatere şi supunere la vot a moţiunii de cenzură, întemeiată pe faptul că, deşi depusă la data de 17.08.2020, ziua dezbaterilor şi votului este una incertă tocmai prin raportare la modalitatea în care chiar Parlamentul a revenit anterior asupra propriului calendar, devin incidente considerentele Curţii Constituţionale prezentate în cuprinsul Deciziei nr. 1.525/2020: Parlamentul, prin reprezentantul său, şi anume preşedintele Senatului, nu a respectat termenul de prezentare a moţiunii de cenzură în şedinţa comună a celor două Camere de cel mult 5 zile de la data depunerii acesteia, prevăzut de art. 78 alin. 1 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, ceea ce se constituie într-o piedică la prezentarea moţiunii de cenzură depuse de opoziţia parlamentară”, se mai arată în document.

Guvernul mai precizează că depunerea moţiunii de cenzură în perioada cuprinsă între sesiuni încalcă principiul pozitiv al stabilităţii guvernamentale avut în vedere de Constituantă, adăugând că sesiunile extraordinare nu pot fi considerate cadrul procedural tipic pentru promovarea acestui demers.

„Prevederile constituţionale ale art. 113 alin. (4) instituie interdicţia ca un parlamentar să semneze mai multe moţiuni de cenzură respinse în cadrul aceleaşi sesiuni parlamentare tocmai în scopul garantării principiului stabilităţii guvernamentale. Per a contrario, Guvernul ar fi expus, prin reducerea la absurd a termenelor, unui număr de cel puţin 14 moţiuni de cenzură în 60 de zile în perioada dintre prima sesiune ordinară şi cea de a doua sesiune ordinară (lunile iulie şi august) şi unui număr de cel puţin 4 moţiuni de cenzură în perioada dintre încheierea celei de a doua sesiuni ordinare şi începutul primei sesiuni parlamentare (luna ianuarie), ceea ce este inadmisibil din perspectiva dispoziţiei constituţionale amintite. În condiţiile admisibilităţii iniţierii şi depunerii moţiunilor de cenzură şi în afara sesiunilor parlamentare, pot fi la fel de bine şi 60 de moţiuni de cenzură (lunile iulie şi august) şi 30 moţiuni de cenzură (luna ianuarie)”, menţionează sursa citată.

Revenim cu materialul video

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *