Europarlamentarul Vasile Dîncu anunță adoptarea, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, a raportului Comisiei speciale pentru „Scutul european pentru democrație” – EUDS. Documentul propune o nouă arhitectură europeană pentru protejarea democrațiilor în fața ingerințelor externe, dezinformării, amenințărilor hibride și vulnerabilităților digitale.
Dîncu, vicepreședinte al Comisiei speciale EUDS, afirmă într-o postare pe Facebook, că apărarea democrației trebuie privită inclusiv ca o problemă de securitate și susține crearea unui Centru european pentru reziliență democratică.
„Apărarea democrației nu mai poate fi tratată exclusiv ca o problemă de combatere a dezinformării”
Potrivit lui Vasile Dîncu, una dintre principalele concluzii ale raportului este schimbarea perspectivei europene asupra protejării democrației.
„Una dintre concluziile importante ale raportului este tocmai aceasta: apărarea democrației nu mai poate fi tratată exclusiv ca o problemă de combatere a dezinformării sau ca o politică de comunicare. Ea este o problemă de securitate”, a transmis europarlamentarul.
Raportul propune instrumente europene mai eficiente pentru combaterea ingerințelor străine și a manipulării informației, sancțiuni mai ferme, o responsabilitate mai mare a marilor platforme digitale și măsuri pentru protejarea proceselor electorale.
Rusia este identificată în document drept principala amenințare externă, alături de activitățile Belarusului, Chinei, Iranului și Coreei de Nord.
Centru european pentru reziliență democratică
Unul dintre elementele centrale ale raportului este propunerea de creare a unui Centru european pentru reziliență democratică, care ar urma să dispună de mandat juridic, buget și capacități proprii.
„Rolul său ar trebui să fie acela de a reuni informația, expertiza și capacitatea de reacție existente în Uniune, fără a dubla inutil instituțiile și mecanismele care funcționează deja”, explică Dîncu.
Europarlamentarul susține însă că noua arhitectură europeană trebuie să fie supusă unui control democratic real.
„Am insistat și asupra unei idei pe care o consider esențială: instituțiile create pentru a apăra democrația trebuie să fie ele însele transparente și controlabile democratic. De aceea, raportul include atât participarea Parlamentului European în viitoarea arhitectură de reziliență, cât și raportări regulate privind activitatea acesteia”, a precizat acesta.
Presa independentă, educația civică și tinerii
Raportul acordă un rol important presei independente și pluralismului media, protejării jurnaliștilor, educației civice și media, participării tinerilor și consolidării societății civile.
„Pentru că reziliența democratică nu poate fi construită numai prin reglementări și instituții. O democrație este rezilientă atunci când cetățenii ei înțeleg mecanismele prin care pot fi manipulați, au acces la informație credibilă, participă și au încredere în instituțiile pe care sunt chemați să le apere”, a afirmat Vasile Dîncu.
Acesta spune că a susținut, de asemenea, o participare mai consistentă a tinerilor, întărirea educației democratice, protejarea presei independente și o responsabilitate mai mare a platformelor digitale.
„Am susținut, de asemenea, o participare mai consistentă a tinerilor, întărirea educației democratice, protejarea presei independente, o responsabilitate mai mare a platformelor digitale și valorificarea experienței Ucrainei și Republicii Moldova în confruntarea cu operațiunile informaționale și amenințările hibride”, a transmis europarlamentarul.
„Europa trebuie să își reducă dependențele digitale”
Dîncu afirmă că una dintre vulnerabilitățile asupra cărora a insistat în cadrul Comisiei este dependența Europei de infrastructuri și tehnologii asupra cărora nu are suficient control.
Printre propunerile sale s-au numărat integrarea protejării democrației în politica europeană de securitate, un mandat clar pentru viitorul Centru european pentru reziliență democratică, control parlamentar real asupra noii arhitecturi și reducerea dependențelor digitale.
„Europa trebuie să își reducă dependențele digitale de infrastructuri și tehnologii asupra cărora nu are suficient control”, a subliniat Dîncu.
Europarlamentarul spune că a depus 17 amendamente la proiectul de raport.
„Am depus 17 amendamente la proiectul de raport. Patru dintre propunerile formulate se regăsesc foarte clar sau aproape textual în forma finală, iar majoritatea celorlalte au fost integrate, integral sau parțial, prin negocierile și amendamentele de compromis”, a precizat acesta.
Dîncu: „Pentru România, această dezbatere nu este una îndepărtată”
Europarlamentarul consideră că România are un interes direct în consolidarea mecanismelor europene de protecție a democrației, având în vedere poziționarea sa geografică.
„Pentru România, această dezbatere nu este una îndepărtată. Suntem pe flancul estic al Uniunii Europene și al NATO, în vecinătatea unui război în care atacurile militare convenționale sunt însoțite permanent de operațiuni informaționale, atacuri cibernetice, tentative de influențare și presiuni asupra societăților democratice”, a transmis Dîncu.
Acesta susține că „Scutul european pentru democrație” trebuie să depășească nivelul unei construcții instituționale.
„De aceea, Scutul european pentru democrație nu trebuie să rămână doar un nume pentru o colecție de mecanisme instituționale. Europa are nevoie de capacitate operațională, autonomie digitală, coordonare și control democratic. Dar are nevoie, înainte de toate, de societăți care înțeleg valoarea democrației și sunt pregătite să o apere”, a afirmat europarlamentarul.
„Am reușit să tratăm apărarea democrației nu ca pe o temă ideologică”
Dîncu a explicat că activitatea Comisiei speciale, creată de Parlamentul European la sfârșitul anului 2024, a urmărit identificarea unor răspunsuri europene la noile forme de amenințare asupra proceselor democratice.
„Alegerile pot fi influențate fără ca o frontieră să fie trecută; opinia publică poate fi manipulată prin rețele de conturi, algoritmi, campanii coordonate și conținut artificial; infrastructuri digitale aflate în afara Uniunii pot deveni vulnerabilități strategice; iar slăbirea democrației poate veni atât din presiuni externe, cât și din erodarea încrederii, polarizare și fragilizarea instituțiilor din interiorul societăților noastre”, a explicat acesta.
În opinia lui Dîncu, una dintre principalele reușite ale Comisiei a fost reunirea unor perspective politice și geografice diferite în jurul unei probleme comune.
„Cred că acesta este și unul dintre câștigurile importante ale activității Comisiei: am reușit să tratăm apărarea democrației nu ca pe o temă ideologică a unei singure familii politice, ci ca pe o problemă comună de securitate și de funcționare a societăților europene”, a concluzionat Vasile Dîncu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
