Skip to content
Politică

Vești proaste pentru partidul lui Barna. Sociologul Dan Jurcan: Prezența scăzută a tinerilor nu e un semn bun pentru USR

Inquam Photos / George Călin
" "

Sociologul Dan Jurcan a comentat în exclusivitate pentru PS News datele privind alegerile parlamentare de astăzi. Acesta a spus că, la fel ca în 2016, se observă o mobilizare exemplară la vot a județelor din sud, dar și o demobilizare în alte județe. De asemenea, prezența la vot la ora 16:00 era în scădere față de cea din urmă cu 4 ani de zile. Nu în ultimul rând, acesta a mai precizat că mobilizare la o rată scăzută de participare va face diferența între a fi sau a nu fi în Parlament pentru PMP si AUR.

“Se remarcă la ora 16.00 o scădere cu aproximativ 4%  față de prezența la vot în 2016 și e posibil ca această diferență să mai crească ușor, ceea ce ne face să credem că nu se va atinge 39,49% așa cum a fost în 2016. În general, știm din sondaje că cei care declară că merg la vot nu merg toți la vot. E o diferență între intenție declarată  și comportament efectiv și chiar dacă intenția declarată de a merge sigur la vot a fost de peste 55%, e posibil ca la închidere urnelor  prezența să fie undeva  în jurul lui 35%.

" "
" "

Dacă e să comparăm profilul votanților pe grupe de vârstă, la ora 16.00 era oarecum similar cu ce a fost în 2016, cu o pondere mai mare a celor intre 45-65 de ani, urmați apoi de cei peste 65 de ani. Am fi tentați  să spunem că tinerii au ieșit mai puțin la vot, dar nu trebuie să uităm faptul că profilul  demografic al prezentei la vot prezentat de BEC este oarecum dictat de structura pe vârste a populației, care e o piramidă răsturnată. Cert este că generația decrețeilor este cea care are pondere cea mai mare, urmată fiind de cea a pensionarilor.

Ce mai știm din sondaje e că la nivelul intenției de vot, cei până în 35 de ani sunt cu aproape 5-6% sub cei peste 50 de ani. De asemenea, ne-am fi așteptat să vedem mai puțini vârstnici la vot din cauza pandemiei, dar adevărul este că pensionarii  sunt mai disciplinați, iar teama de COVID nu i-a demobilizat major. În schimb, apariția unor restricții privind exercitarea votului de în alte circumscripții față de cea în care are domiciliul o persoană e de așteptat să afecteze mai mult tinerii și adulții, care sunt extrem de mobili și nu sunt atât de centrați pe detalii cum ar fi condiționarea votului de viza de flotant, de exemplu. Pe de altă parte, e posibil ca munca de acasă să îi găsească în ziua votului  în situația de a fi la domiciliu. Dincolo de aceste detalii, cert e că responsabilitatea fiecăruia este cea care dictează gestul de a vota sau nu,  chiar dacă acest gest presupune un oarecare efort de a ieși din zona de confort.

Ce mai vedem este că la fel ca în 2016 se observă o mobilizare exemplară la vot a județelor din sud, mai ales în Mehedinți, Gorj,  Olt, Dolj, Teleorman, Giurgiu, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița și o demobilizare în Vaslui, Iași, Maramureș, Satu-Mare, Arad, Timiș, Caras-Severin și Suceava.

Pe scurt, o prezență mică la vot avantajează partidele mari, ceea ce e parțial adevărat. Dar cred că o prezență scăzută este o bună oportunitate pentru  partidele care au structuri consolidate în teritoriu și au capacitatea de a-și mobiliza electoratul să participe la vot. Și asta e valabil și pentru partidele mici.  Iar asta înseamnă că s-ar putea să avem surprize la închiderea urnelor.

Tot ce mai trebuie să facem e să asociem tabloul de mai sus cu profilul alegătorului raportat la intenția sau preferința de vot și vom vedea exact care sunt partidele care câștigă mai mult sau pierd în acest moment.  Prezența mai mare în județele din sud și disciplina electoratului vârstnic  avantajează principalul partid de stânga, PSD. Ponderea masivă a ”decrețeilor” generează beneficii mai mult pentru PNL și USR.  Prezența scăzută a tinerilor nu e un semn bun pentru USR, dar în mod curent la alegerile anterioare am avut o mobilizare masivă după ora 17.00, ceea ce ar putea schimba major situația.  Capacitatea de mobilizare la o rată scăzută de participare va face însă diferența între a fi sau a nu fi în Parlament pentru PMP si AUR și, într-o măsură mai mică și pentru Pro România și UDMR, care au o poziție mai consolidate”, a explicat sociologul pentru PS News.

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *