Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Gabriel Andronache, a afirmat luni, la o conferință de specialitate, că majorările de prețuri la raft nu pot fi puse pe seama costului energiei. Potrivit oficialului, consumatorii noncasnici nu au plătit mai mult după ieșirea din schema prețului plafonat, creșterile vizibile fiind suportate în special de consumatorii casnici cu consum mic.
„Consumatorul noncasnic a plătit în 2025 același preț ca înainte, aproximativ 1,16 lei/kWh. Cel afectat de creștere a fost consumatorul casnic, în special cel cu consum sub 300 kWh. Dacă prețurile la raft au crescut, nu este din cauza energiei”, a explicat Andronache.
România are nevoie de mai multă producție și interconexiuni
Oficialul ANRE a subliniat că pentru a reduce costurile, România trebuie să crească producția internă de energie și să dezvolte interconexiunile cu alte țări. El a menționat exemplul Italiei, care importă peste 80% din energia sa din Franța și înregistrează prețuri mai mari decât România, în ciuda capacității mari de import. „Trebuie să avem producția acolo unde o consumăm pentru a obține un preț atractiv”, a punctat Andronache.
Dezechilibre în tranzacțiile energetice
Vicepreședintele ANRE a explicat că România exportă energie în perioadele cu preț scăzut și importă în momentele de vârf, când prețurile sunt mari, ceea ce crește costul final pentru consumatori și investitori. Deși capacitatea instalată este similară cu cea de acum un deceniu, randamentele diferă semnificativ: în 2024, energia solară a avut un randament de 15%, comparativ cu circa 60% pentru cărbune.
Stocarea, cheia echilibrării sistemului
Soluția pentru reducerea presiunii asupra prețurilor, potrivit lui Andronache, este dezvoltarea capacităților de stocare: „Vârful de producție din timpul zilei trebuie întârziat, iar acest lucru se poate face numai prin stocare”.
În 2025, au fost retrase licențe pentru circa 850 MW din totalul de 1.048 MW programat să iasă din sistem. În paralel, producătorii și prosumatorii au început să investească în stocare, România încheind anul cu aproximativ 593 MW de capacitate dispecerizabilă, aproape de pragul de 600 MW.
„Observăm o maturitate mai mare în piață. Producătorii și prosumatorii își modifică autorizațiile pentru a include capacități de stocare, ceea ce arată că sistemul începe să se adapteze”, a concluzionat Gabriel Andronache.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
