Victor Ciutacu prezintă trecutul misterios al unor figuri controversate din echipa lui Cioloș (VIDEO)

Premierul desemnat, Dacian Ciolos, a anuntat, duminica, lista ministrilor pe care spera sa primeasca votul in Parlament.

Totusi, dupa retragerea manechinului de la Sanatate de pe lista ministrilor si inlocuirea sa cu un medic respectabil, inca trei dintre cei nominalizati sunt subiecte de controverse.

Astfel, jurnalistul Victor Ciutacu a prezentat, luni seara, trecutul misterios al figurilor controversate din echipa lui Ciolos.

Primul dintre ei este Costin Borc. Acesta este adânc ancorat în viaţa politică autohtonă, chiar dacă CV-ul său public începe abia din 1998. E activ politic încă de la începutul anilor 90, când a fost asistentul personal al lui Corneliu Coposu. În guvernarea CDR, Borc a fost membru al Consiliului de Administraţie al FPS, instituţie care a provocat primul mare scandal de corupţie din mandatul lui Emil Costantinescu: privatizarea monopolului de stat ROMCIM, în favoarea grupului francez LAFARGE, de unde l-a recuperat dacian Cioloşpentru a-l propune în guvern.

În acelasi timp, Costin Grigore Borc a fost în perioada 2002 – 2006 director general și administrator al Lafarge Agregate Betoane. În mandatul său de administrator, Lafarge a inițiat în România cartelul cimentului care a funcționat în perioada 2000-2004, fapt pentru care compania a și fost amendată de Consiliul Concurenței cu 10 milioane euro.

Odată cu instalarea ca prim-ministru a lui Radu Vasile, Costin Borc a devenit şef al echipei de consilieri ai acestuia, calitate în care s-a regăsit, alături de figuri emblematice precum Traian Băsescu şi Mugur Isărescu, în comitetul de coordonare a îndeplinirii acordului PSAL, program de privatizare a marilor întreprinderi de stat.

O altă figură extrem de controversată din echipa lui Dacian Cioloş este Cristina Guseth. Aceasta a fost propusă ministru al justiţiei pe filiera Monica Macovei, lucru recunoscut cu francheţe de Cătălin Predoiu. De altfel, apropierea ei de fostul ministru al Justiţiei a fost mai evidentă ca niciodată la referendumul din 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu, atunci când a susţinut răspicat că acţiunile politice Constituţionale ale Parlamentului au fost nimic altceva decât paşi ai unei lovituri de stat. A fost vorba despre o încercare de lovitură de stat pusă la cale de către guvernul USL. Prin ordonanţe de urgenţă s-a încercat limitarea competenţei Curţii Constituţionale, au fost decapitate instituţiile democratice (Senatul, Camera Deputaţilor, Avocatul Poporului etc.), a fost trecut Monitorul Oficial în subordinea Guvernului, au fost tăiate pârghiile prin care funcţionează statul de drept şi sistemul de echilibru şi control reciproc între instituţiile statului. Lovitura de stat a eşuat pentru că, în pofida presiunilor uriaşe, instituţiile statului au rezistat. În pofida ameninţărilor la care au fost supuşi unii judecători, Curtea Constituţională a invalidat deciziile Guvernului USL. Mineriada a fost declanşată de condamnarea lui Adrian Nastase, care a produs un adevărat cutremur în rândul politicienilor cu risc penal. Scopul acestei încercari de lovitură de stat a fost aservirea justiţiei şi blocarea dosarelor de înalta corupţie.

Totodata, alte controverse pe care trebuie să le lămurească public Cristina Guseth sunt lipsa a 8 ani din CV, DIN 1983 până în 1991, absenţa studiilor juridice, premieră în istoria României penru un ministru al Justiţiei, precum şi celebrul dosar al auditului făcut de Freedom House la DNAîn mandatul Monicăi Macovei, închis rapid şi fără explicaţii în vremea lui Daniel Morar.

Printre figurile surprinzătoare de pe lista lui Dacian Cioloş s-a strecurat şi Marius Bostan. Fost lider al studenţilor ţărănişti la începutul anilor 90, acesta a fost implicat în scandalurile economice Bucureşti Turism şi Astra Asigurări, pentru ca ulterior să se dedice afacerilor. În calitate de om de afaceri de dreapta, a finanţat un portal extremist intitulat inliniedreaptă.net, fapt care tocmai a generat protestul public a peste 20 de ONG-URI care îl acuză de fascism. Totodată, trecutul său public nu-l recomandă deloc ca pe un om tolerant şi dispus la dialog.

Interesant este că, în cursul acestei luni, cel care a ajuns pe lista de miniştri ca urmare a acţiunilor de stradă, susţinea, într-un soi de monolog postat pe propriul portal, că ţara nu poate fi guvernată din stradă şi că apolitismul nu este o soluţie.