Victoria dreptei radicale în Austria: efecte pentru România

Sursa foto: FPÖ

Chiar dacă Partidul Austriac al Libertății (FPÖ), pro-rus și eurosceptic, rămâne în opoziție, va avea o influență în creștere asupra guvernului de la Viena și asupra regiunii central și est-europene.

Scorul de aproape 30% obținut de această formațiune, înființată în 1956 de un fost ofițer SS și membru al parlamentului nazist, o aduce pe primul loc la alegerile generale din Austria. Pentru scrutinul de ieri, sloganul FPÖ a fost „Fortăreața Austria – fortăreața libertății”, o fortăreață din care să fie expulzați străinii. Românii sunt al doilea cel mai mare grup de rezidenți din Austria, după germani. Statisticile oficiale arată că ar fi vorba despre 150.000,  dar numărul celor născuți în România și mutați în Austria e mult mai mare și greu de stabilit, fiindcă cei care au vrut să aibă pașapoarte austriece au fost nevoiți să renunțe la cetățenia română.

Presiunea FPÖ asupra guvernului de la Viena s-a văzut deja cu mai bine de un an înainte de scrutinul care a avut loc duminică, 29.09.2024. Extremiștii nu erau la guvernare, dar retorica lor i-a determinat pe conservatorii cancelarului Karl Nehammer să amâne primirea României și Bulgariei în Schengen. Partidul Austriac al Poporului (ÖVP- Österreichische Volkspartei) condus de Nehammer s-a clasat pe locul al doilea, după radicalii de dreapta, iar cancelarul și-a asumat deja înfrângerea, dar a spus de mai multe ori și în campania electorală că nu-l va accepta niciodată ca premier pe Herbert Kickl, liderul Partidului Austriac al Libertății (FPÖ- Freiheitliche Partei Österreichs).

Conservatorii și dreapta radicală au mai bătut palma pentru a fi la putere de două ori (1999, 2017). Mai înainte însă, între 1983 și 1986, au guvernat alături de social-democrați, abandonându-și pe moment fundamentalismele și adoptând o tendință mai liberală. Pentru 2024 există opțiuni onorabile, din care conservatorii cu Nehammer în frunte au posibilitatea să aleagă.

Cancelarul austriac pentru a rămâne pe poziții a fost nevoit să devieze spre dreapta dură în ritmul în care promisiunile FPÖ deveneau tot mai anti-sistem, xenofobe și anti-europene. Radicalii de dreapta au promis trimiterea acasă a „străinilor neinvitați” pentru revenirea la o „națiune mai omogenă”, suspendarea dreptului la azil, plus controlul constant și strict al granițelor.

Înaintea europarlamentarelor, sloganul FPÖ a fost „Stop nebuniei UE” iar pe afișe apărea împreună cu o fotografie trucată, în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îl săruta pasional pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-un decor suprarealist cu ruine, un tanc, elicoptere, o seringă, turbine eoliene și o navă de migranți.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: