Pe listele comune PNL-PSD pentru candidații la alegerile europarlamentare din iunie, se regăsește și Alexandru Muraru, care a comentat în direct, la Puterea Știrilor, motivele acestei decizii.
„N-am construit acest proiect politic de a candida decât în ideea că sunt un om cu deschidere internațională, care a avut nenumărate contacte cu instituțiile europene și cu instituțiile internaționale, dar am intrat târziu în această cursă. În primul rând pentru că aveam noi o problemă în Partidul Național Liberal. Adică, în primul rând, noi nu am avut niciun europarlamentar din Moldova în acest mandat 2019-2024, nici acum, printre numele care se vehiculau și colegii care se anunțaseră în partid că vor să candideze pe această listă comună în competiția internă nu era niciun coleg. Or, gândiți-vă că în Moldova, din cele șase care au administrații liberale, există două mari județe și mă refer la Iași, la Suceava. Dar Iașiul este cel mai mare județ din România după municipiul București, deci are aproape 1.000.000 de locuitori, este un oraș și un județ cu un nume important în istoria României și în general în viața publică a României și am crezut că este de datoria mea să fac acest pas, eu fiind și președinte de organizație și vicepreședinte al partidului la nivel național. Am construit cu câteva zile înainte de ultima săptămână de a decide lista un profil, așa cum discutasem și cu președintele Nicolae Ciucă”, a afirmat deputatul PNL.
Acesta a spus în continuare că lista inițială a fost una foarte mare, numărând în final 323 de candidați pentru fiecare loc disponibil.
„S-a decis în definitiv să fie considerate 10 locuri eligibile și am intrat în această competiție destul de târziu și sigur sunt pe poziția nouă în Partidul Național Liberal și pe poziția 21 pe lista comună, pentru că nu există, nu a existat o paritate a locurilor între PSD și PNL, s-a plecat de la ideea că chiar dacă PNL a avut 10 europarlamentari în 2019, câștigați, deci atunci am câștigat alegerile cu 27% iar PSD a fost pe pe locul doi cu nouă europarlamentari, ei au mai câștigat în momentul în care Marea Britanie s-a retras din Uniunea Europeană. Au mai câștigat un loc când a intrat domnul Negrescu în 2021 și practic cele două partide plecau de la un patrimoniu comod de 20 de locuri, dar având în vedere scorurile la alegerile parlamentare din 2020 și sondajele de opinie, s-a ajuns la ideea că PSD are un număr mai mare de locuri pe lista comună decât PNL. Deci ei aveau 11 locuri în primii 20, noi avem nouă locuri, avem 11 locuri și capul de listă, capul de listă plecând. Asta nu înseamnă că au urcat toți câte o poziție, ci că PSD a mai primit un loc, pentru că pe acest loc v-am spus că urma să fie doamna Chiriac, urma să înscrie Partidul Social Democrat. Asta este povestea acestei liste. Eu cred că sunt șanse foarte bune, pentru că alianța, așa cum avem noi aceste cercetări care ne vin din județe și la nivel național, alianța crește cu 0,7 0,8 puncte procentuale pe săptămână”, a mai arătat Alexandru Muraru.
Ținând cont de distribuția mandatelor și de ceilalți competitori politici sau de scorurile celorlalți competitori, liberalul este de părere că alianța va obține peste 60% din voturi, la europarlamentare. Legat de alegerea unei anumite comisii, în viitorul mandat, deputatul a afirmat că i-a comunicat deja opțiunea lui Rareș Bogdan, liderul de grup.
„Am aceste opțiuni pentru Comisia de politică externă, Comisia de Dezvoltare Regională sau de industrie sau Comisia de cultură și media. Noi ne pregătim pentru că este pentru prima dată când vom avea un număr atât de mare de europarlamentari pe această listă comună. Noi ne pregătim să țintim două comisii știți foarte bine, în acest mandat noi am avut doar o singură comisie, Cristian Bușoi a fost președintele Comisiei de industri, o comisie foarte importantă, deci vă spuneam de două comisii importante și o poziție de vicepreședinte al Parlamentului și o poziție de vicepreședinte al Comisiei”, a explicat invitatul.
Acesta a mai adăugat că pe viitor este posibil să se reconfigureze și comisiile și pozițiile de comisar, și că cele două la care se referă țin de industrii, fie de mediu, deci zone cu o componentă bugetară mare. În plus, acestea sunt importante, întrucât Comisia Europeană poate delega atribuțiile, în timp ce în cultură sau educație, potrivit tratatelor, instituția nu are un cuvânt de spus.
„Eu cred că România, pentru prima dată în aproape 20 de ani de când este membră a Uniunii Europene, are această șansă de a merge pe o singură voce, pentru că între aceste, să sperăm noi, 22 de mandate pe care le obținem vine și UDMR, cu două mandate, care se alătură grupului PPE și sigur că gândiți-vă că vom avea 23-24 de europarlamentari care vorbesc aceeași limbă în ce privește solicitările acestea de poziții în Parlamentul European și în comisie și care votează în bloc”, a explicat Alexandru Muraru, deputat PNL.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
