Dragoș Pîslaru dezvăluie diferențele uriașe de implementare a proiectelor PNRR la nivel local și explică de ce Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a eșuat inițial din dorința de a „nu supăra”, abandonând transparentizarea și monitorizarea.
„Pur și simplu, în anumite locuri s-au mișcat și în alte locuri nu s-au mișcat. […] Un exemplu pe care pot să vi-l dau acum, este la celebrele baraje… În Bihor sunt acum la 80-100% și termină barajul. În restul țării, nu știu, în zona București-Ilfov, cred că pe la Buftea, va fi un baraj care nici măcar n-a început”, a afirmat Dragoș Pîslaru, în cadrul emisiunii Puterea Știrilor.
MIPE, de la coordonator național, la ministerul „care nu vrea să supere”
Rolul esențial al MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene) de coordonator național a fost compromis inițial de lipsa pârghiilor și a voinței de monitorizare strictă.
„Ce am găsit eu când am venit? Am găsit un minister care nu vrea să supere, promite la toată lumea că rezolvă și practic se uita la ministere să le întrebe dacă își fac treaba. Dar n-avea pârghii și nici mecanisme de monitorizare prin care să înțeleagă ce se întâmplă în spate, în acele portofolii de proiecte supracontractate.”
Lipsa transparenței a permis ascunderea întârzierilor
Un alt element cheie care a contribuit la blocaje a fost abandonarea intenționată a unui sistem de monitorizare transparentă.
„Noi am reactivat un proiect de monitorizare care fusese gândit inițial de Comisia Europeană cu Banca Mondială în acest tablou de bord pe care o să-l fac și public, care fusese abandonat. Pentru că evident, dacă am fi pus în transparență stadiul proiectelor, imediat societatea dumneavoastră, mass media, ați fi văzut imediat că există întârzieri”, a punctat Pîslaru.
Trecerea de la haos la date publice
Pentru a putea transparentiza gestionarea banilor europeni, primul pas a fost obținerea datelor corecte și crearea unei baze de date unificate.
„În primul rând, ca să poți să transparentizezi, trebuie să ai ce transparentiza, îți trebuie date. De aceea, cronologic, mai întâi am închis cu Comisia Europeană un acord pe ce sume sunt, apoi a fost Ordonanța de Urgență în care am cerut ministerelor să vină cu memorandumuri… A existat această reconciliere, ăsta e termenul, între bazele de date care să îmi permită imediat să pun toate proiectele PNRR din toată țara, repet, 20 de mii, pe care apoi oricine să le vadă și chiar să le descarce”, a explicat, în final, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
