Este surprinzător faptul că, la fiecare nouă guvernare, apelăm la aceleași nume, ca și cum nu ar exista cu adevărat un „bazin” de resurse umane în organizațiile mari cum sunt cele de la PSD, PNL, observă sociologul Antonio Amuza. Astfel, cel puțin în ce privește liderii, pare că pepiniera din România a secat, lucru care explică lipsa de încredere a românilor în clasa politică.
„Nemaiavând încredere în politicieni și nemaigăsind acolo niște valori care să te facă să tresari într-un fel sau altul la un discurs, mesaj sau obiectiv – asta sigur nu-i va face pe tineri nici să încerce cu adevărat o carieră în zona politică. (…) Cu siguranță și fără doar și poate, dacă nu era Călin Georgescu, sigur ar fi cineva care ar putea să capitalizeze asta. O vedem inclusiv la nivel internațional, european. Fie că vorbim de situația din America, dar mai ales din cea din Europa, vedem că au avut foarte mult de câștigat discursurile naționaliste care au încercat să redea glasul majorităților, care cumva au fost ocolite din discursurile politice ale ultimilor ani. Este și o luptă culturală, împotriva curentului politically correct, împotriva curentului woke în Statele Unite ale Americii, poate în Europa – mai puțin. Călin Georgescu, până la urmă, prin mesajele pe care le-a transmis, nu cred că a făcut altceva decât să trezească în mintea românilor ideea de lider pe care îl poți urma și în spatele căruia să te încolonezi”, a explicat Antonio Amuza, în cadrul emisiunii Puterea Știrilor.
Legat de ce înseamnă, de fapt, trezirea în conștiință despre care vorbea Călin Georgescu, sociologul spune că românii au avut pur și simplu nevoie de o voce fermă pe care să o urmeze, fără ca mesajul în sine să semnifice ceva.
„Românii voiau să se țină după cineva, să fie inspirați. Or, cred că asta lipsește cu adevărat unui lider politic autentic – să fie un om care să ia steagul în mână și în spatele lui să se strângă marea masă. Majoritatea politicienilor, Ciolacu, Ciucă, în campania electorală, se aflau într-un concurs de normalitate, care e mai normal decât celălalt, care seamănă mai mult cu românul de rând. Dar românii nu au vrut asta”, a afirmat Antonio Amuza.
În ce privește nevoia românilor de a avea un „tătuc” la care să se raporteze și care să-i îndrume, acesta spune e nevoie de o delimitare între termenul de mai sus și ideea de lider.
„Nu cred că românii își doresc cu adevărat să fie ținuți în frâu, ci mai degrabă să fie reprezentați de o voce ceva mai autoritară. Mă uit cu câtă savoare se uită românii către acțiunile lui Viktor Orban, despre prezența lui la Mar-a-Lago, la, dezbaterile la nivel european. Mă refer la acel punct de vedere pe care pare că și-l impune de fiecare dată. Cred că românii, de fapt, duc lipsă de potență în negocieri. Or, Călin Georgescu exact despre asta vorbea aproape în toate aparițiile sale. Nevoia de a negocia, să stăm drepți în fața … Până la urmă, sunt doar cuvinte, am spune. Dar cuvintele acestea au reușit să surprindă o lipsă de speranță a românilor că această clasă politică va reuși vreodată să dea glas celor mai obscure gânduri pe care le are fiecare la nivel individual”, a subliniat sociologul.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
