Prezent în studioul Puterea Știrilor, sociologul Antonio Amuza a comentat prezența românilor, a tinerilor în mod special, la votul de duminică, precum și scorul obținut de Sebastian Burduja, candidatul PNL la Primăria Capitalei.
„Dacă facem un pas înapoi și ne uităm, în februarie făcusem un sondaj împreună cu cei de la Tinerii Votează și colegii mei de la IRES. Când au aplicat chestionarele, au fost plăcut surprinși să vadă o intenție de vot destul de ridicată. Tinerii spuneau că vor participa în proporție de 80% la alegeri. Era de așteptat ca proiecția să fie mai mică decât realitatea, dar parcă nu chiar atât de mică. Doar 45% dintre tineri, și vorbesc aici de 18-35 de ani, chiar mai puțin de 45-43% au participat la alegerile de duminică, deci puțin sub 2 milioane. Nu-i mult, nu-i puțin, sigur. Apreciem și e foarte important că tinerii dau un sens acestui proces electoral. S-ar putea să vedem un procent ceva mai ridicat la prezidențiale, pentru că miza e cumva mai mare inclusiv pentru aceștia, dar participarea nu a fost așa exagerată în ceea ce privește alegerile, în general. În ceea ce îl privește pe Burduja, n-a fost singurul candidat care ar fi putut să confiște din acest electorat. Până la urmă, și Nicușor Dan sau și ceilalți candidați de la Primăria Capitalei nu sunt neapărat dinozaurii politicii și atunci au putut cumva să comunice către același electorat. Deci, cred că tinerii cumva au avut opțiuni destul de diverse și profilurile candidaților nu s-au bazat strict pe demografia votanților lor”, a explicat sociologul.
Legat de aceeași problemă a absenteismului și lipsei de interes a tinerilor față de alegeri în general, acesta spune că sunt mai multe motive care stau la baza acestora.
„În primul și în primul rând e o dezamăgire față de politic. Asta am raportat-o și noi de foarte mult timp. Adică doar unu din 10 români mai au încredere în politică. La tineri procentul ar fi și mai mic, doar că n-am cum să număr mai puțin de un tânăr din 10. Așa că nivelul ăsta de încredere foarte scăzut și scepticismul față de clasa politică nu face decât să adâncească cumva crevasa dintre cetățenii tineri, în cazul acesta, și clasa politică. Rămâne de văzut dacă politicul poate să se racordeze cumva la nevoile lor, pentru că celelalte variabile care influențează asta sunt deconectarea politicului de cei tineri. Vedem în continuare o clasă politică care nu știe să comunice, să interacționeze cu tinerii, să folosească platformele sociale în comunicarea aceasta. Se punea problema nu de mult să oprim Tiktok-ul, pentru că ar putea să fie un vehicul care să altereze interacțiunea, până la urmă e o altă platformă de informare. Dacă facem un pas în spate și primim asta obiectiv, e important mai degrabă ca toată clasa politică să încerce să își pună cu adevărat problema de ce tinerii se deconectează de la societate, de la actele civice de orice natură și să vadă care sunt resorturile pentru a-i reatrage acolo. Eu am făcut un sondaj la un moment dat și am văzut că cel mai aprig lucru civic pe care îl fac tinerii este să semneze o petiție online. Ăsta e maximum de implicare pe care îl pot avea, din spusele lor. Or, cred că se poate face ceva mai mult decât atât, și forța lor e mult mai importantă. Vorbeam mai devreme de Sebastian Burduja sau de oricare alți oameni din politică cu o vârstă ceva mai fragedă decât clasa clasică cu care ne-am obișnuit. E important ca toți acești tineri să simtă că sunt reprezentați în partidele politice și în al doilea rând au potențial să intre chiar ei dacă vor să facă o schimbare. Or, când am stat de vorbă cu ei ultima dată, îmi spuneau că părerea lor, așa de la distanță, este că n-au niciun fel de șansă să intre în politică, e o castă distinctă, iar asta vorbește despre două lumi care nu prea se suprapun”, a subliniat Antonio Amuza.
Tinerii consideră că pot schimba lucrurile, însă, atunci când apar situații de genul celei de la secția de votare a Sectorului 1, sunt dezamăgiți și se întreabă dacă există cu adevărat un act democratic.
„Acolo se fraudează sau nu se fraudează alegerile? La cea mai contat votul meu? Dacă la final de zi contează cine le numără și nu neapărat ce spunem noi prin asta, e, sigur, o problemă recurentă în mentalul colectiv cine numără voturile și cine le transmite ca atare. Dar asta impactează și modul în care tinerii se raportează la politică. Trebuie recâștigată încrederea că politica în România se face sanitar, adică igienic și nu intrăm peste ea cu tot felul de mișmașuri de anii 90 în care se fură două-trei voturi de la o secție sau de la cealaltă. Nu, puterea este la ei, dar nu ajunge mesajul ăsta acolo, pentru că încă există semnalmente că e ceva putred, ceva ce trebuie schimbat”, a mai explicat sociologul.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
