Este greu să ceri reforme din partea cetăţenilor dacă se menţin pensiile speciale „la un nivel care înseamnă o mare injustiţie socială”, a spus premierul, într-o conferință de presă în care anunță modificarea legislației privind pensile speciale. Vârsta de pensionare va crește la 65 de ani pentru magistrați, urmând să crească și vechimea, de la 25 la 35 de ani, de la care pot ieși la pensie, a anunțat Bolojan.
Pensia magistraților va fi maxim 70% din ultimul salariu net, față de 80% din salariul brut, cât este acum, a spus Bolojan.
Bolojan a spus că au fost analizate hotărârile Curții Constituționale în pribința prnsiilor speciale, astfel încât noile criterii să îndeplinească ceea ce prevăd aceste decizii ale CCR.
Principalele declarații ale premierului:
Avem reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze neîndeplinite în PNRR, dintre care peste 230 de milioane de euro reprezintă sumele care sunt reținute ca România să rezolve această problelmă. Toate cele trei componente: operaționalizarea AMEPIP, dar și privind transparența privind CA-urile, să le putem rezolva avem nevoie de fonduri.
În afară de asta, rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente importante. Unul care ține de echitatea socială. În condițiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii, apare o nedreptate socială.
Rezolvarea acestei probleme ține de îmbunătățirea actului de justiție în România. Se presupune că atunci când un om e la maturitatea vârstei profesionale, după ce a acumlat experiență, să poată pune această experiență în serviciul public. Dacă clarificăm cadrul legal, cu siguranță vom avea o calitate a serviciului de justiție din România mult îmbunătățită.
Una dintre dintre fundamentele unui stat e sistemul justiție. E important să avem un sistem de justiție funcțional, de încredere
Care sunt problemele în zona de justiție? Aș puncta 3. Una dintre ele este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care 2/3 dintre magistrați ies la pensie la 47,48,49 de ani. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. E o problemă de calitate și de sustenabilitate în anii următori. Nu mai avem oameni care să înlocuiască. Nu mai există oameni pe piața muncii. Generațiile care vin sunt la jumătate sau mai mici decât cele care ies la pensie sau urmează. Avem o criză pe care o resimt cei din sectorul privat.
Această propunere vine să crească vârsta de pensionare.
O a doua problemă: este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut 2 etape aceste acumulări negative. Am avut ani, înainte de 2020 în care datorită formulei din lege, și anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, în fapt 80% din brut înseamnă mai mult decât venitul net. Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private. Acum s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat „dar nu mai mult decât ultimul venit”. Ceea ce înseamnă că în acești ani pensiile au fost la nivelul ultimului salariu. Suntem în situația în care o pesnie medie în sistemul de justiție este de aproximativ 25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net. O pensie medie în România este undeva între 500-600 de euro. E o diferență foarte mare și nicărieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.
A treia problemă: dar care nu e rezolvată prin această propunere, pentru că trebuie gândită o lege de salarizare clară, care se poate face până la toamnă, avem legi de salarizare neclare. Acestă situație ne-a dus să avem 20.000 de acțiuni în instanțe generate de oameni din sistemul de justiție pentru drepturi salariale, pe bază de discriminare. Pentru sporuri, pentru condiții vătămătoare de muncă sau pe acte administrative validate prin hotărâri judecătorești.
În urma acestor sentințe în cascadă guvernele României au trebui să plătească aproximativ 10 miliarde de lei diferențe salariale în acest sistem. S-au făcut parțial eșalonări. Cea de anul trecut nu a fost încă achitată. Înțeleg că mai există un stoc de sentințe: alte miliarde de lei. Ceea ce înseamnă un sistem impredictibil de salarizare, ceea ce înseamnă pentru statul român sume care nu pot fi prevăzute. Nu ne mai putem permite. E nevoie să intervenim și pentru a interveni cu o lege de salarizare care să nu permită interpretări, să fie clară. Nu să reducem salarii, ci pentru predictibiliate, stabilitate.
Ce propunem pentru primele două probleme? Legat de vârstă și vechime: creșterea vârstei de pensionare la vârsta de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea de 25 de ani de astăzi, propunem a vechimii pentru pensionare la 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie. Pe logica de contributivitate să existe deci această formulă.
Sunt prevederi de natură să crească pensia de pensionare.
Azi avem o mică parte care au preferat să rămână în sistem și să lucreze după vârsta de pensionare. Dar vom avea întregul corp al magistraților în activitate și se va vedea prin calitatea actului de justiție.
Al doilea element: cuantumul pensiei. Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din țările UE. În afară de ușoare diferențe care sunt pot să spun că vârsta de pensionare este de 65 de ani în aproape toate țările UE. De asemenea, în ceea ce privește pensia, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, 4-5 ani. Din această medie, există calculcat procente. În unele țări avem sistem de plată total contributiv.
În această situație, am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate dar și de formulele din legistația românească și de deciziile CCR: propunerea este ca valoiarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. O valoarea care oricum este la nivel superior a situației din țările UE. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.
Aducem într-o zonă de normalitate, atât în ceea ce privește vârsta și pensia.
Urmează să discutăm să vedem dacă sunt sugestii de modificări, astfel încât săptămâna viitoare să avem pachetul definitivat.
Propunerile sunt în măsură să respecte principiile care țin de legislație. Au fost analizate deciziile CCR în așa fel încât aceste propuneri să îndeplinească aceste decizii.
Un punct legat de investiții: asigurarea fluxurilor de investiții în România în perioada următoare este un obiectiv important.
La sfârșitul zilei de azi, cel mai probabil, vom comunica Comisiei propunerile pe care le vom face pentru programul „Safe”. Țările care vor acești bani comunică Comisiei lista de proiecte șis e va stabili un mecanism prin care cele 150 de miliarde vor fi alocate pe țări. Din datele pe care le avem sunt cel puțin 20 de țări din UE care vor acești bani.
Pachetul României va conține propuneri de la Ministerul Apărării, dar, de asemenea, propunem și proiecte de infrastructură militară civilă, deci cu o funcționare mixtă, cum sunt coridoarele de transport importante. Având în vedere volumul de lucrări pe autostrăzi, cel puțin două proiecte urmează să fie propuse în acest proiect pe această zonă.
În ceea ce privește PNRR acolo vrem să închidem lista de proiecte pentru cele 13,5 milioane euro care sunt pe componenta de grant. Pentru ca până la sfârșitul verii anului viitor să putem consuma aceste resurse.
Prin PNRR pe zona de împrumuturi aici ne propunem să accesăm cea mai mare sumă posibilă. Specificul PNRR este că aceste proiecte nu pot fi trecute pe altă linie de finanțare: dacă le-ai terminat, bine, îți iei banii, dacă nu, nu îți iei banii și trebuie să dai și penalități. De aceea, în această listă vor fi acele proiecte care se vor putea finaliza până anul viitor.
Ilie Bolojan a declarat luni, într-un interviu acordat G4Media, că legea privind pensiile magistraţilor este finalizată. Proiectul prevede creşterea vârstei de pensionare şi faptul că, pe viitor, pensia nu va mai putea depăşi valoarea salariului. El a precizat că aceasta se va regăsi în pachetul care va fi adoptat în luna august.
„Crește vârsta de pensionare la vârsta standard de 65 de ani, crește durata după care te poți pensiona și clarifică prevederea legată de valoarea pensiei în așa fel încât să fie după un model european, atât în ceea ce privește cuantumul pensiei, dar cât privește și modalitatea la care se raportează”, a spus Ilie Bolojan.
El a precizat că aceste modificări se vor aplica doar pentru viitor „pentru a putea rămâne în picioare din punct de vedere constituțional”.
„Astăzi, din păcate, în sistemul de justiție avem un mecanism neclar, care a generat mii de procese cu sentințe care au costat statul român miliarde de euro și care trebuie modificat în așa fel, încât să fie un sistem clar, un sistem predictibil care să nu afecteze veniturile din această zonă, dar care să nu mai permită aceste procese și o neclaritate generală. Deci, calitatea actelor legislative care reglementează aceste zone trebuie îmbunătățită”, a mai spus Ilie Bolojan.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
