Unu din patru români nu este mulțumit de felul cum trăiește și nu a avut niciun motiv de bucurie anul trecut, arată cel mai recent studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategii (IRES). Este o temă interesantă pentru că implică multe componente, lucru care duce la dificultatea măsurării, spune sociologul Antonio Amuza.
„Ceea ce mă face fericit pe mine s-ar putea să fie diferit de ce vă face pe dumneavoastră. (…) Pe de altă parte, sociologii sunt interesați să găsească niște elemente comune pentru a studia lucrurile în ansamblu la nivel comunitar. Ca să facem acest lucru ar trebui să avem o definiție comună, sstfel încât noi măsurăm în acest moment fericirea ca fiind compusă din mai multe valori care își trag seva din zone diferite. De ce se întâmplă asta? Pentru unii fericire înseamnă strict succes financiar sau profesional, pentru alții fericirea poate fi tradusă în termeni de relaționare. Pentru unii asta ar putea fi o variantă simplă, pentru alții s-ar putea să fie extrem de complicat să îți găsești un partener de viață sau să îl menții. Mai mult decât atât, fericirea are și o doză spirituală. Sunt oameni care se refugiază sau consideră că sunt fericiți într-o zonă a unui cult religios. Alții găsesc fericirea și o explică în lipsa unui sprijin divin. Așa încât concluzia noastră este că monitorizăm fericirea cu barometre sociologice cantitative clasice”, a afirmat sociologul, în cadrul emisiunii Puterea Știrilor.
Ca cercetător, a adăugat acesta, este mai interesant să înțelegi ce-i face fericiți pe oameni decât să măsori nivelul fericirii. În ultima perioadă, a devenit mai simplă identificarea elementelor care ne dezbină, lucru speculat politic, decât a celor care ne aduc împreună.
„Crizele, cum a fost cazul pandemiei de Covid, au un impact destul de consistent în percepția fericirii. (…) În perioada pandemiei, oamenii care au fost cumva obligați să stea împreună poate și-au închegat relațiile sociale, lucru care poate chiar a dus la apariția unui boom demografic, după cum se vorbește. (…) Rămâne de văzut dacă se și susține statistic acest lucru, dar, cu siguranță, pentru unii fericirea a putut fi explorată și în pandemie. Mă gândesc aici și la cei care au reușit să lucreze de acasă și și-au dat seama cât timp au putut să câștige, timp pe care de altfel îl pierdeau în trafic”, a explicat Antonio Amuza.
În descrierea fericirii pot intra elemente extrem de diverse și neașteptate, cum ar fi banii, timpul pierdut în trafic sau numărul de like-uri de pe rețelele sociale, întrucât avem personalități complexe și fiecare dintre noi se raportează diferit la viață, a încheiat sociologul.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
