Toate barometrele realizate în ultima vreme arată că românii nu cred că direcția în care se îndreaptă țara este una bună. Explicația nu este una simplă, vorbim despre un cumul de factori, iar clasa politică actuală ar fi trebuit să radiografieze fiecare dintre aceste elemente și să încerce să le soluționeze din timp, spune sociologul Antonio Amuza.
„Chiar dacă acum spun că și-au învățat lecția, din punctul meu de vedere nu acționează ca atare. (…) Dacă ne uităm atent la modul cum au evoluat administrațiile și votul politic, ideologic, familiile politice din România, atât PSD, cât și PNL sunt de ceva vreme la butoane. (…) Asta a fost din plin sancționat de societate, de populație, care își dorea foarte mult să vadă cum se face politică și altfel, fără să aibă neapărat o soluție sau un plan în acest sens”, a explicat Antonio Amuza, în cadrul emisiunii Puterea Știrilor.
Ce este interesant, observă sociologul, este faptul că votul nu a mers spre un anumit plan politic, guvernamental, ci în primă fază către o persoană, după care toată lumea a început să caute cine este Călin Georgescu și care este programul său.
„În psihosociologie, vorbim despre post-raționalizare, adică oamenii au luat decizia pe baza unor informații, hai să spunem, mai suple. În ceea ce îl privește pe Călin Georgescu, intenția de vot a fost clară, s-a văzut asta la alegeri și după. În momentul în care apar semnele de întrebare, evident, oamenii (…) au încercat să justifice votul. Mă distrează foarte mult că văd în spațiul public foarte des o discuție vizavi de procentele din populație care-l votau pe Georgescu. Nu, noi vorbim momentan doar de 50% din populația României care a mers la vot și de o pondere din acel interval. Or, în câteva dintre barometrele noastre vedeam că la al doilea tur urmau să vină tot mai mulți oameni, inclusiv cei nehotărâți, fiind destul de evident în ce direcție urmau să voteze. Deci, tot acest bloc, până la urmă, avea toate informațiile de care avea nevoie pentru a lua o decizie”, a afirmat Antonio Amuza.
În ce privește motivele care i-au determinat pe cei nehotărâți să ia în calcul varianta de a merge la vot în al doilea tur să aleagă între Călin Georgescu și Elena Lasconi, vorbim de asemenea, despre un cumul de factori.
„O bună parte dintre cei care nu știau cu cine să voteze au primit dintr-o dată această figură mesianică, mistică, cel puțin misterioasă, destul de interesant operaționalizată. De ce spun asta? În momentul în care nu știi cu adevărat cine este o persoană din punct de vedere psihosocial, o încarci cu propriile semnificații. Sunt elemente simbolice pe care le punem și cu care completăm un puzzle unde nu avem chiar toate piesele, dar ne ajută să înțelegem cu adevărat care este tabloul de ansamblu. Asta s-a întâmplat și cu Călin Georgescu. Oamenii știau ce nu își doresc de la clasa politică, iar Călin Georgescu era conturul acestei alternative. Un contur pe care l-a completat fiecare dintre cetățeni, așa cum a simțit. Concret, au completat la vot cu ștampila și au creionat un tablou care e posibil să se suprapună cu imaginea reală a lui Călin Georgescu sau nu. Asta urma să vedem fiecare dintre noi dacă Călin Georgescu câștiga alegerile. Deci, unul dintre acești factori îl reprezintă aura de mister, ajutat indirect și de presa mainstream, care nu a popularizat foarte mult cine este, ce face, ș.a.m.d. și atunci oamenii au putut să-și creioneze propriul ahetip politic”, a mai spus sociologul.
O altă explicație este nevoia oamenilor de a se simți reprezentați, de a se încolona în spatele unor valori, a unui „tătuc”, , iar discursul lui Călin Georgescu era destul de clar în acest sens.
„Am făcut o analiză de conținut la un moment dat cu o parte dintre studenți, să vedem de câte ori a spus că se ridică din genunchi, pentru că părea că România este cu adevărat îngenunchiată. Nu contează dacă era sau nu așa, dar cu siguranță frecvența cu care utiliza genul acesta de sintagme era consistentă, iar oamenii, o parte dintre ei, au simțit nevoia să se încoloneze în spatele acestui șerpaș, lider de drum pe care să îl urmeze, orice ar fi”, a subliniat Antonio Amuza.
Acesta a explicat în final faptul că un alt motiv care i-a făcut pe oameni să-l voteze pe Călin Georgescu a fost discursul politicienilor din ultimii ani, din care au dispărut problemele reale ale populației. De cealaltă parte, Georgescu a pus degetul pe „rană”, pe acele nevoi personale, individuale, dar care împreună reprezentau nevoile românilor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
