Creșterea TVA ar fi putut fi evitată dacă, în 2023, când a fost dată prima ordonanță de urgență care avea ca scop corectarea deficitului bugetar și dacă de atunci ar fi fost reduse cheltuielile, a afirmat Petrișor Peiu, în direct, la Puterea Știrilor.
„Atunci, ar fi fost o corecție mult mai ușoară și se putea evita inclusiv creșterea TVA prin reducerea corespunzătoare a cheltuielilor statului. Cu alte cuvinte, redimensionarea statului la timpul potrivit ar fi condus la o simptomatologie mai ușoară a crizei bugetare a statului și la o corectare mai simplă a acestui dezechilibru. Pe măsură ce boala s-a agravat, deficitul bugetar a crescut, viteza de creștere a datoriei publice s-a amplificat, sigur că devine din ce în ce mai greu să corecteze astfel de dezechilibre, fără a afecta economia”, a afirmat senatorul AUR.
Explicând de unde vine risipa banului public, acesta a amintit structura funcționării statului, respectiv faptul că din taxe și contribuții strângem cam 28% din PIB, în timp ce cheltuim 43,5%.
„Sigur că statele, în general, fac deficite bugetare, adică cheltuie mai mult decât veniturile încasate, dar acel mai mult trebuie să fie în limite rezonabile și tratatul de la Maastricht ne spune că trebuie sa fie mai puțin de 3% din PIB”, a mai spus invitatul.
Acesta a menționat, de asemenea, schema extrem de costisitoare privind plafonarea prețurilor la energie, care a dus, până acum, la 8 miliarde de euro cheltuiți pentru o problemă pe care am creat-o singuri.
„În plus, avem o structură de personal care depășește cu foarte mult posibilitățile bugetului României. Poate că numărul bugetarilor din România nu este mult mai mare decât media europeană, dar celelalte state europene au venituri mult mai mari. Cu alte cuvinte, nu putem să angajăm tot ce găsim prin curtea partidului și după aceea să ne punem problema să creștem taxele ca să putem să le dăm salarii”, a adăugat Petrișor Peiu.
Nu în ultimul rând, a afirmat senatorul AUR, după 2023, a apărut la noi o moda suplimentării costurilor e contractelor de achiziții de bunuri, servicii, lucrări.
„De exemplu, s-a atribuit anul trecut un contract pentru realizarea unei centuri în jurul orașului Comarnic. Anul acesta, după ce s-a făcut deja jumătate din lucrare, s-a suplimentat costul cu o treime. Deși nu avem o inflație, nu avem creșterea prețurilor producției industriale, ci o scădere. Cum poți să justifici creșterea costului unei lucrări la un contract deja semnat, atribuit, la care s-a făcut jumătate din lucrare? Cum poți că crești costul cu o treime? Și aceste cazuri sunt foarte, foarte multe”, a încheiat senatorul.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
