Potrivit ultimului raport OCDE privind educația, rata abandonului școlar de la nivelul primelor clase este foarte mare, aproximativ un sfert dintre elevi părăsind școala în clasa a opta, din varii motive, cum ar fi sociale, economice, sau, pur și simplu, din lipsa motivației. Nu ar trebui să vorbim despre motivație, ci despre faptul că învățământul este obligatoriu între 3 și 18 ani, spune ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, în direct, la Puterea Știrilor.
„Problema este că l-am făcut obligatoriu, dar n-am prevăzut nici consecințe asupra părinților, nici unele beneficii sociale. Copilul trebuie sa stea în școală. Sigur că, în paralel, noi trebuie să modernizăm școala. Școala trebuie să fie o platformă de reușit în viață, nu să auzim despre copii care sunt acolo și care se plictisesc sau consideră că mai mult îi încurcă în viață”, a afirmat ministrul.
De altfel, raportul QX, realizat recent de MInisterul Educației și Cercetării, propune o reformă fundamentală, spune Daniel David, legată de curriculum, deocamdată la nivelul învățământului liceal, unde suntem în urmă. Aceasta se concentrează pe ce predăm, cum predăm, în ce context, cu ce infrastructură îi poți motiva pe copii să vină la școală. Este propusă, spre exemplu, condiționarea ajutoarelor sociale de participarea copilului la ore.
„De ce ai făcut o lege? Ar fi trebuit să scrie în lege: este de dorit să participe la procesul de învățământ, dar nu e obligatoriu. Dacă ai scris că e obligatoriu, asigură-te, ca stat, că legea se respectă și cine nu respectă trebuie să suporte niște consecințe”, a subliniat ministrul Educației și Cercetării.
În ce privește importanța contextului socio-economic, ambele rapoarte prezintă concluzii asemănătoare, un indicator comun fiind rolul părintelui. Astfel, acestea punctează faptul că, în procesul educațional, este mai importantă implicarea părintelui decât faptul că familia provine dintr-un mediu dezavantajat. Cu alte cuvinte, dacă copilul vede că părintele apreciază educația, are mai multe șanse să învețe, chiar dacă nu are prea multe resurse economice.
„Uneori, nu putem corecta repede sărăcia sau aspecte care țin de condiții socio-economice din medii dezavantajate, dar am putea să facem training-uri, pregătire cu părinții, ca aceștia să se implice în procesul educațional”, a explicat Daniel David.
În mediul rural, sunt multe situații în care părinții își trimit copilul la muncă, mai degrabă decât la școală. Și profesorii, diriginții ar trebui să facă servicii de suport social, să le pese dacă copii din diverse familii participă la învățământul obligatoriu, a încheiat ministrul Educației și Cercetării.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
