Câtă încredere au oamenii într-un politician, cât de cunoscut este acesta, sunt doi dintre indicatorii relevanți în evaluarea unui candidat la alegeri. Relevanți, dar nu neapărat decisivi, aflăm de la sociologul Darie Cristea care a comentat, în cadrul emisiunii Puterea Știrilor, rezultatele ultimelor sondaje de opinie.
„Există și în literatura de specialitate și în practica aceasta a consultanței politice și, mă rog, a politicii în general, o mică dezbatere. Unii spun că este bine să pornești cu candidat care, evident, are o notorietate foarte mare, pentru că atunci poți să-i faci o campanie prin care să crească, să capete încredere în rândul publicului, ș.a.m.d. Sunt alții care spun că, de fapt, dacă beneficiezi de multă încredere, dar nu și de atât de multă notorietate, atunci poți să te bazezi pe chestiunea asta pentru a evalua un potențial de creștere al candidatului și că probabil dacă o să-i crească notorietatea, e foarte posibil să-i crească și gradul de încredere, gradul de favorabilitate, gradul de acceptare în rândul publicului. Problema este că, vedeți, statisticile acestea nu sunt tocmai o matematică pură și depinde foarte mult de modul în care omul acela interacționează cu oamenii, cu publicul, cu viitorii alegători, cu publicul propriului partid”, a explicat specialistul.
Acesta a amintit că au fost cazuri când un candidat nou, propus de un partid, nu a reușit să „absoarbă” voturile organizației, întrucât tot ce ține de o campanie se rezumă, de fapt, la o situație de comunciare socială.
„Nu este o chestiune pur ideologică, nu e o chestiune pur rațională, nu este o alegere. Pur și simplu nu este un calcul, ci e o situație de comunicare socială și de foarte multe ori, anumite etichete, anumite stereotipuri, anumite modalități în care publicul asociază un personaj cu ceva ce i se pare de încredere sau nu i se pare de încredere s-ar putea să configureze până la urmă imaginea acelui candidat pe parcursul campaniei. Și, evident, o campanie electorală până la urmă, influențează mai mult un candidat nou, cu o notorietate mai mică decât un candidat vechi, care deja e așezat cumva în imaginea publicului. Și atunci, desigur că un candidat nou, cu o notorietate eventual mai mică, dar care la început e relativ bine primit de public, ai putea să consideri că are o anumită capacitate de creștere electorală”, a mai arătat sociologul.
Cu toate acestea, lucrurile nu sumt, pur și simplu, liniare. Până la urmă, votul pe care ți-l dă publicul nu constă în teme, pentru că toată lumea promite cam același lucru.
„Hai ne uităm la toată campania. Toți promit autostrăzi, pensii mai mari, salarii mai mari. În principiu, chestiile astea sunt absolut comune. Și e normal să fie așa, pentru că nici nu e bine să ai o politică atât de divizată ideologic sau procedural încât să te trezești că fiecare vrea să tragă țara sau economia în cu totul altă parte. Cel mult ar putea să te intereseze, de exemplu, cum intenționează personajul ăla să ducă la îndeplinire o promisiune. Da, asta deja e o chestiune prea tehnică. Și atunci probabil că un factor foarte important, pe măsură ce publicul cunoaște candidații, și au o notorietate și o favorabilitate rezonabilă, este dacă omul respectiv îți lasă impresia că e în stare să facă tot ce a promis sau măcar o parte din ce a promis. Și aici probabil că este, în final, cheia votului. (…) Și aici e jocul ăsta dintre autoritate și încredere. Dar, repet, problema la noi, după cum văd în în graficele acestea de câteva luni încoace, e că totuși avem o eroziune extrem de puternică a întregii clase politice și să compari pe cineva care are 30% încredere cu cineva care are 20, eventual e mai nou, nu e tocmai cheia alegerii candidatului potrivit”, a subliniat Darie Cristea.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
