VIDEO Interviurile pentru șefia DIICOT. Patru candidați hotărâți să lupte cu drogurile și nu numai

„În peisajul sistemului judiciar, DIICOT a fost sărit de critici, din partea media, a factorului politic, nu am văzut demonstrații publice din partea organizațiilor civice, managementul actual părea performant, așa că apare ca inexplicabil afluența așa mare de candidați pentru această funcție de conducere – practic, este cea mai râvnită funcție din cadrul Ministerului Public în acest moment, ceea ce mă face să cred că se dorește altceva”, a declarat Codrin Horațiu Miron la începutul interviului pentru funcția de procuror-șef al DIICOT.

Acesta a subliniat, însă, mai multe problemele în ceea ce privește activitatea DIICOT, pe care le-a perceput din interiorul instituției.

„Această organizație are o altă dimensiune, în sensul în care, pot să vă spun că am fost izolați instituționali, nu am comunicat foarte bine, am fost departe de cetățean, am adâncit faliile existente între structura centrală și structurile teritoriale, nu am abordat foarte bine dimensiunea financiară a combaterii criminalității organizate”, a precizat șeful Structurii Teritoriale Timișoara.

În ceea ce privește fenomenul drogurilor, Codrin Horațiu Miron a transmis că, dacă va fi numit procuror-șef al DIICOT, „ofensiva va fi una totală”.

Acesta a detaliat planurile, menționând că reducerea cererii „se va realiza prin acțiuni de prevenire, reziliență, cu țintă spre copii, persoane vulnerabile, corelate cu asistență integrată specială”.

În ceea ce privește reducerea traficului de droguri, procurorul a transmis că DIICOT „va pune accent pe destructurarea grupărilor de infracționalitate organizată, pe detecția drogurilor și control asupra circuitelor și rutelor de trafic”.

„Portul Constanța este un hub important, reprezintă principala poartă de intrare a drogurilor în România. Este lăudabil că s-a înființat acel serviciu antidrog în cadrul Serviciului Teritorial Constanța, rezultatele au fost admirabile, dar nu am făcut suficient.  Este necesară închiderea acestui coridor național prin instituirea unei bariere și în partea de Vest a României, care să împiedice ieșirea sau intrarea drogurilor de pe teritoriul național și ar fi oportună înființarea unui birou antidrog în Structura Teritorială Timișoara”, a punctat Codrin Horațiu Miron.

În același timp, procurorul a subliniat că „o prioritate absolută o va constitui prevenirea traficului și consumului de droguri în cadrul marilor festivaluri” care se organizează în România.

„Vom acționa pe prevenție, prevenția este foarte importantă și necesară în acest context și toate instituțiile angrenate în organizarea acestor festivaluri, care acționează pe zona de prevenție, trebuie să își canalizeze eforturile pentru a face față cu succes acestor evenimente”, a transmis Codrin Horațiu Miron.

Antonia Diaconu, candidată la şefia DIICOT: Trebuie să ne îndepărtăm de transportul fizic de documente

Antonia Diaconu, candidată pentru şefia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), a afirmat că nu trebuie să se mai facă transportul fizic de documente şi a adăugat că în prezent sunt duse dosare din teritoriu la Bucureşti pentru a fi semnate de către procurorul superior, iar apoi acestea se întorc în teritoriu.

”Pe digitalizare în mod evident trebuie un pic să ne îndepărtăm de copiile inutile, de transportul fizic de documente, de cărat dosare dintr-o parte într-alta, care consumă timp şi energie şi bani. În momentul de faţă încă cărăm dosare, rechizitorii din  teritoriu la Bucureşti, să fie semnate fizic de către procurorul superior, care întorc ulterior în teritoriu pentru a fi depuse către tribunalele sau curţile de apel respective”, a afirmat Antonia Diaconu.

”Avem atâtea semnături digitale la dispoziţie, avem posibilităţi să putem să le integrăm într-un cadru legal, să putem să folosim, toată lumea foloseşte, e important să fie totul foarte securizat. Dar după ce îţi asiguri componenta de securitate să poţi să faci schimb de informaţii mult mai rapid. Este şi o vulnerabilitate să cari dosarele cu maşina încă în momentul ăsta. Şoferul poate să facă un accident pe autostradă şi să ai dosarul la dispoziţia tuturor”, a transmis Antonia Diaconu.

”Poate fi un sprijin, nu poate fi un substitut al procurorului, dar un sprijin poate să fie, cel puţin în dosarele DIICOT unde sunt volume foarte mari de date, poate să sintezeze poate să coreleze sub supravegherea unui specialist şi a unui procuror, evident”, a explicat Antonia Diaconu, potrivit News.ro.

Alina Albu, şefa DIICOT: E puţin probabil ca DIICOT să reuşească să combată eficient şi să distrugă distribuţia stradală de droguri dacă cererea continuă

Alina Albu, procurorul şef al DIICOT care candidează pentru un nou mandat la conducere acestei instituţii, a afirmat că este puţin probabil ca această Direcţie să reuşească să combată eficient şi să distrugă piaţa de droguri, distribuţia stradală, lanţurile de aprovizionare, dacă cererea continuă. Ea consideră că ar trebui regândite nişte mecanisme de ajutor pentru recuperarea celor care ajung să consume droguri accidental. Alina Albu a mai precizat că, în ultimii trei ani, peste 75% din activitatea DIICOT o reprezintă dosarele legate de traficul de droguri.

”Este clar că problema drogurilor nu este doar o problemă penală, punitivă. Se ajunge la represiune atunci când prevenţia a eşuat, atunci când educaţia nu este suficientă, atunci când grupurile ţintă ale traficanţilor nu primesc suficient ajutor pentru că puţin probabil să reuşească DIICOT să combată eficient şi să distrugă piaţa de droguri, distribuţie stradală, lanţuri de aprovizionare, dacă cererea continuă, dacă oameni ajunşi în stare de excluziune socială, cu diverse alte probleme, de sărăcie, chiar şi de lipsă de perspective din toate punctele de vedere, vor continua să fie piaţă de desfacere. Nu există ofertă fără cerere. Şi invers”, a afirmat Alina Albu.

”Din perspectiva mea cumva ar trebui regândite nişte mecanisme de ajutor şi nişte mecanisme de recuperare a celor care ajung la consum accidental şi pe care am putea din pripă să-i recuperăm. Şi aici mă duc şi un pic pe partea de prevenţie. Pe lângă la cât sunt de ocupaţi, în media celor trei ani, peste 75% din activitatea DIICOT-ul, dosarele soluţionate şi desoluţionat reprezintă traficul de droguri, procurorii DIICOT se implică şi cu mine în frunte în acţiuni de conştientizare a ceea înseamnă consumul de droguri”, a mai declarat Alina Albu.

Alina Albu, candidată la şefia DIICOT: În ceea ce priveşte ameninţarea asta hibrid-emergentă, DIICOT a fost în linia întâi

Alina Albu, procurorul şef al DIICOT, care candidează pentru un nou mandat la conducerea acestei instituţii, a afirmat că în privinţa ameninţării hibrid-emergente apărute ca urmare a contextului geopolitic şi a ameninţărilor de la graniţă, DIICOT a fost în linia întâi. Ea a adăugat că Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a acţionat în momente cruciale şi astfel evenimente regretabile nu au ajuns să fie comise.

”Conlucrarea cu Serviciul Român de Informaţii, dar şi cu celelalte servicii de informaţii care culeg şi prelucrează şi furnizează informaţii relevante, produsul analitic ajungând în cele din urmă pe masa procurorului DIICOT, conlucrarea este permanentă. Practic există un sistem naţional care cu asta se ocupă, cu prevenirea şi combaterea actelor de terorism, iar noi, în tot ceea priveşte ameninţarea asta, hibrid-emergentă care a apărut ca urmare a contextului geopolitic şi a ameninţărilor de la graniţă şi nu numai,  DIiCOT a fost în linia întâi, a fost colectorul informaţiilor transmise şi este firesc aşa, a acţionat inclusiv în momente cruciale astfel încât evenimente regretabile nu au ajuns să fie comise.  Şi funcţia preventivă pe care o are foarte bine stabilită Serviciul Român de Informaţii s-a unit cu funcţia represivă a DIICOT astfel încât să ajungem să rămânem în fază de tentativă. Şi nicidecum în fază de act consumat”, a declarat Alina Albu.

”Procurorii sunt pregătiţi, numai că sunt foarte puţini, trebuie să dezvoltăm şi aici. Am un număr de doi procurori şi un şef, funcţia de şef care este liberă, pentru că unul dintre ei care a fost propus în delegare, nu a primit această delegare pe funcţie iar în acest moment se luptă cu dosare de o gravitate şi de o complexitate deosebită. Am primit de-a lungul perioadei, de-a lungul anului 2025, atât sesizări din partea organelor de culegere a informaţiilor, cât şi sesizări pe care le-am analizat din partea altor structuri, inclusiv structuri de poliţie, în special pe extremism şi pe manifestări extremiste. Iar acest lucru se lucrează în acest moment conjugat”, a transmis Alina Albu.

”O să spun însă şi cel mai mare neajuns pe care îl am în acest domeniu, în afară de o foarte bună colaborare cu serviciile şi în special cu SRI, pe acest segment, acolo am avut un număr de şase poliţişti care lucreau exclusiv în acest domeniu de activitate şi în acest loc, în acest serviciu de combatere a infracţiunilor contra asiguranţei naţionale şi terorismul. Acum mai am unul singur. S-au pensionat, au plecat. Niciuna din cererile pe care le-am făcut către Ministerul de Interne nu a mai fost aprobată”, a mai afirmat Alina Albu.

„Acțiunile noastre să producă efecte asupra fenomenului infracțional de competența direcției, nu asupra indicatorilor de activitate. Fac distincție foarte clară între indicatorii de activitate și efectul pe care îl produc infracțiunile. Indicatorii de activitate cresc, dar nu ne transmit dacă fenomenul infracțional chiar scade”, a subliniat Ioana Bogdana Albani în cadrul interviului organizat de Ministerul Justiției.

Ea a subliniat, în acest context, că, în cazul grupărilor de criminalitate organizată, „lovirea unui palier al grupării nu produce același efect ca afectarea nucleului de decizie”.

În acest context, Ioana Bogdana Albani a propus implementarea conceptului de „intelligence driven prosecution”.

„Orientarea capacității pe care o are Direcția către zona de impact în mediul infracțional. Înseamnă colectare de informații și analiză, crearea direcției de acțiune, acțiunea și evaluarea impactului (…) Să fii hrănit cu informații mai înainte de a ajunge la sesizare – de tipul X persoană, cu Y altă persoană, cu altcineva, au o organizație, nu știm exact, dar putem puncta. Un flagrant e un flagrant, atât ai, atât construiești. O captură, atât e, ai prins un om, ai prins kilograme, dar în spatele ei nu ai avut nimic”, a explicat Ioana Albani, menționând că mare parte din munca de culegere de informații poate veni de la polițiști.

Ce spune despre fenomenul traficului de droguri

Șefa serviciului de combatere a traficului stradal de droguri din cadrul DIICOT a vorbit și despre vulnerabilitățile DIICOT în ceea ce privește traficul de droguri.

„Traficul de droguri are o dimensiune consistentă în materie financiară, produce bani, foarte mulți, e adevărat. Alte state sunt capabile să vadă cât costă piața drogurilor, nu am văzut o astfel de cuantificare la nivelul României, de la nivelul parchetului nici nu am putea face noi o astfel de estimare”, a punctat Ioana Bogdana Albani.

În același timp, ea a subliniat că există o problemă în ceea ce privește viteza cu care autoritățile române clasifică în Lege substanțe psihoactive nou apărute în piață drept droguri.

„Ne-am confruntat, pe zona Bucureștiului, până în 2023, cu o substanță care a circulat abundent în București. În 2023, 2024, a apărut imediat cea de-a doua substanță care macină zona Bucureștiului. Bucureștiul are o problemă destul de importantă la acest moment cu privire la substanțele psihoactive noi. Trecerea în zona de droguri a acelei substanțe scade interesul pentru traficanți. Dacă vor fi trecute mai repede în tabele (n.r. adică în evidența statului român, prin includerea substanțelor în tabelele cu droguri) scade vulnerabilitatea în piață”, a menționat Ioana Albani.

Ioana Albani își propune, în cazul în care va fi numită procuror-șef DIICOT, ca activitatea parchetului să se concentreze mai degrabă pe a ajunge „în acea zonă de aprovizionare”, mai degrabă decât a „lua cât mai mult din stradă”.

„Dacă am fi capabili să ajungem în acea zonă de aprovizionare la droguri, că doare pe toată lumea. Zona de aprovizionare, nu este vorba de o singură persoană, este vorba de mai multe persoane cu mai multă potență financiară. Acea țintă nu mai produce atâtea dosare, prin urmare, tendința este aceea de a tinde spre scădere. Este anormal să ne gândim la creșteri. Capturile mai mari scot de pe piață cantități mari de droguri, asta înseamnă mai puține dosare”, a mai menționat Ioana-Bogdana Albani.