Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației, a vorbit, pentru PS News, despre motivele care duc la numărul mare de elevi care nu s-au înscris la examenul de Bacalaureat. De asemenea, Andronescu explică și ce nu mai aleg copiii școlile profesionale, în România.
„Noi nu-i avem înregistrați, nicăieri, pe copiii care au plecat cu părinții lor în străinătate, ori informațiile acestea, exista. De exemplu, numai în Spania învață în școlile lor, peste 120.000 de copii ai românilor care au plecat cu părinții lor, acolo. Aceeași situație o avem și în Italia, în Germania și în Franța, în Anglia. Peste tot pe unde părinții acestor copii muncesc, i-au vrut lângă ei.
Mulți copii nu mai știu limba română
Eu am construit în 2018, un proiect prin care încercam, cumva, să știm exact care este traseul fiecărui copil, pentru că unii pleacă cu părinții, se întorc și noi ar trebui să avem pregătite condițiile în școală pentru reintegrarea lor. Mulți nu mai știu limba română.
Sunt lucruri complicate. Din păcate, proiectul acesta, care era din fonduri europene și însuma vreo 40 de milioane de euro, n-a fost pornit. Eu cred că nu s-a vrut a fi pornit.
Din cauza legii, copiii care pleacă din țară, pentru un an de zile, nu sunt scoși din registrele matricole
Poate, într-o oarecare măsură, și din cauza legii, copiii care pleacă cu părinții lor pentru un an de zile nu sunt scoși din registrele matricole. Cei mai mulți dintre directori (pentru că finanțarea este per capital), nu-i mai scot deloc din registre.
Și atunci ne trezim la aceste examene de sfârșit de ciclu, că ei nu sunt prezenți, fizic, la examene. În realitate, cei mai mulți din ei sunt plecați și atunci noi raportăm ca fiind absenți.
Trebuie găsită matricea potrivită secolului 21, în care părinții și profesorii să fie în jurul elevului
Documentele oficiale au diminuat autoritatea profesorilor și au crescut foarte mult presiunea părinților asupra școlilor.
Nu întotdeauna acesta este un lucru pozitiv și atunci culegem roadele. Eu cred că trebuie găsită matricea potrivită secolului 21, în care părinții și profesorii să fie în jurul elevului, pentru că el este actorul principal în filmul numit școală.
În multe dintre țările Europei, orientarea spre școala profesională se face după clasa a 4-a și atunci, deja, copiii au cumva o rută stabilită.
La noi, poate că și numărul mare de universități, numărul mare de locuri în învățământul superior i-a orientat cumva și pe părinți, care nu mai doresc pentru copiii lor scoli profesionale.
După opinia mea, singura cale este să fie regândită și reașezată școala, din punct de vedere al materialelor didactice, al dotărilor. În secolul 21, școala profesională, pentru a fi numită școala profesională sau liceu tehnologic, ar putea să reușească, dar dotările sunt esențiale pentru acest lucru.
Consecințele pandemiei se vor vedea ani buni, de acum încolo, în rândul elevilor
Consecințele pandemiei unde, timp de 2 ani de zile, circa 1.000.000 de copii din cele peste 2,5 milioane, cât avem acum în sistem, n-au avut acces la școală. N-au fost în contact cu educația timp de 2 ani. Vom culege roadele încă niște ani buni de aici încolo”, a spus Ecaterina Andronescu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
