Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a declarat, în cadrul unei ediții speciale a emisiunii Puterea Știrilor, transmisă în direct din Parlamentul European de la Strasbourg, că există o preocupare majoră la nivel european privind securitatea frontierei estice a Uniunii Europene, în contextul incidentelor provocate de dronele rusești și al riscurilor generate de războiul din Ucraina.
Întrebată care au fost reacțiile instituțiilor europene după incidentele produse pe teritoriul României, inclusiv cel soldat cu victime în județul Galați, europarlamentarul a afirmat că primul răspuns a fost unul de solidaritate.
„Prima reacție a fost una de solidaritate puternică în raport cu România, cu cetățenii români, cu victimele de la Galați, din nefericire. Cea de-a doua reacție a fost o reacție fermă în ceea ce privește Rusia. Uniunea Europeană este constantă pe această direcție. Ne dorim să se termine cât mai repede războiul, care, din punctul nostru de vedere, nici nu ar fi trebuit să existe. Nu ar fi trebuit ca Rusia să atace Ucraina. Dar acum suntem în această situație și este vital să ajungem cât mai repede la pace, să ne știm cetățenii în siguranță și să vedem că atacurile Rusiei asupra Ucrainei încetează, iar Ucraina intră într-o zonă de reconstrucție.
Există îngrijorare și nu doar în ceea ce privește România, ci și în ceea ce privește celelalte țări care se învecinează într-o formă sau alta cu războiul. Vorbim de țările baltice, vorbim de Polonia, care de asemenea au suferit astfel de incidente. Bucăți de drone au tot ajuns pe teritoriile statelor învecinate cu războiul de când a început acest război infam. România nu este pregătită din punct de vedere tehnic. Nu ne putem apăra în fața dronelor în acest moment. Nu o să vă ascund acest lucru. Este o îngrijorare reală, este o îngrijorare care nu dispare peste noapte. Nu avem cum să dormim liniștiți, după cum sunt convinsă că nici românii din județele Galați, Tulcea și Constanța nu dorm liniștiți în această perioadă”, a spus europarlamentarul.
În opinia sa, răspunsul la aceste provocări trebuie să includă consolidarea industriei de apărare și întărirea cooperării euroatlantice.
„Ce putem să facem este să ne înarmăm cât mai bine, să ne construim cât mai bine industria proprie de apărare, să fim uniți la nivel european și la nivel NATO, să avem parteneriatul cât mai ferm și să nu existe niciun fel de dubiu pe aceste zone, pentru că vorbim de viitorul Uniunii Europene și de viitorul tuturor națiunilor care trăiesc în Uniunea Europeană. Dacă, Doamne ferește, s-ar extinde acest război sau s-ar ajunge în punctul în care o țară membră UE ori NATO ar fi atacată direct de Rusia, probabil ne-am duce în al Treilea Război Mondial. Asta ar însemna o distrugere totală a Uniunii Europene. Ar fi o catastrofă. Nu ne putem permite așa ceva. Trebuie și multă cumpătare, trebuie și calm. Nu trebuie să ne aruncăm cu capul înainte și să interpretăm orice accident ca fiind un atac voit, pentru că riscăm să provocăm o astfel de extindere a războiului. Dar, în același timp, trebuie să prioritizăm securitatea cetățenilor noștri. Este vital să facem acest lucru”, a punctat ea.
„Este vital să facem tot ce ține de noi pentru a ne pune cetățenii la adăpost”
Referitor la dezbaterea din Parlamentul European pe tema incidentelor provocate de drone, Georgiana Teodorescu a explicat că:
„Finalitatea acestei dezbateri este că toate grupurile politice vor înainta o moțiune comună pentru o rezoluție care va fi transmisă Comisiei Europene. Vor exista solicitări privind prioritizarea securității cetățenilor UE, alocarea de fonduri suplimentare și întărirea flancului estic. Rezoluțiile care pleacă din Parlamentul European către Comisie nu au valoare legislativă și nu sunt obligatorii pentru Comisie. Ele reprezintă mai degrabă o declarație politică prin care Parlamentul ia atitudine în raport cu anumite evenimente. Lucrez ca raportor din partea grupului ECR la modificarea regulamentului european privind spațiul Schengen și managementul frontierelor pentru perioada 2028-2034. Am depus amendamente foarte clare pentru întărirea flancului estic, ceea ce înseamnă bani suplimentari alocați țărilor din această zonă.
Am discutat în prealabil cu instituțiile și agențiile europene care au atribuții în acest domeniu, precum Frontex, Europol și eu-LISA, dar și cu ambasadorii statelor din regiune, care împărtășesc atât temerile noastre, cât și nevoia de acțiune. Am cerut și introducerea acestei noțiuni de război hibrid. Comisia Europeană este de acord cu această abordare, iar pentru statele de pe flancul estic ar reprezenta un avantaj important. Se opun anumite țări care sunt mai departe de război. Una este să protejezi un kilometru de frontieră externă înspre Marea Mediterană și alta este să protejezi un kilometru de frontieră la granița cu Ucraina. Provocările și riscurile pentru viața cetățenilor sunt complet diferite.
Cerem bani suplimentari, cerem întărirea instituțiilor care au atribuții pe această zonă. Este vital să facem tot ce ține de noi pentru a ne pune cetățenii la adăpost”, a concluzionat europarlamentarul AUR.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
