Într-un interviu exclusiv pentru PS News, Ivan Vejvoda, cercetător la Institutul de Științe Umane din Viena, face dezvăluiri despre situația din țările fostei Iugoslavii, explică importanța democrației în Europa și rolul ei într-o Ucraina atacată de Rusia lui Putin. De asemenea, in contextul asasinatului primului ministru al Slovaciei, Robert Fico, Vejvoda subliniază pericolul acestui act de violență într-o țară membră a UE.
PS News: Domnule Ivan Vejvoda, sunteți cercetător la Institutul de Științe Umane din Viena. Suntem aici pentru o conferință internațională majoră, pe tema democrației, vorbim despre democrația directă. Și, tocmai ce am primit o veste care ne face să tremurăm, puțin. Ei bine, este neașteptat ca prim-ministrul Slovaciei să fie împușcat. Cum vedeți acest act, în inima unei Europe democratice?
Monsieur Ivan Vejvoda, vous etes chercheur à l ‘Institut de Sciences Humaines, à Vienne. On est ici pour une grande conférence internationale sur le thème de démocratie. Démocratie directe. Et voilà, on a pris une nouvelle qui nous fait un petit peu, trembler. C’est inattendu le fait que le premier ministre de Slovaquie, il a eu une attentat d ‘assassinat. Comment vous voyez ça, au coeur d ‘une Europe démocratique ?
Ivan Vejvoda: Cred că, în primul rând, trebuie spus că violența trebuie absolut exclusă din viața politică. Trebuie să condamnăm orice act de violență împotriva oricui, din lume și, prin urmare, împotriva primului ministru al Slovaciei. Este o metodă, o manieră inacceptabilă în democrație. Slovacia este o țară membră a Uniunii Europene, este o țară membră a NATO. Au avut alegeri democratice.
Premierul Robert Fico nu este, cum să spun, favoritul multor oameni. Este criticat de societatea civilă din Slovacia. Se spune că dorește să controleze mass-media și poate să “restrângă” activitatea societății civile, dar acest lucru nu justifică, în niciun caz, o altă metodă decât metoda politică și posibilitatea de a avea diferențe politice. Așa că, repet, violența este condamnată, în orice caz, 100%.
Je pense d ‘abord, qu’il faut dire que la violence est absolument à exclure de la vie politique. Il faut condamner chaque acte de violence contre qui que ce soit dans le monde et donc contre le premier ministre Slovaquie. C ‘est une méthode, une manière inadmissible dans des démocraties. La Slovaquie est un pays membre d ‘Union Européenne, c ‘est un pays membre de l ‘OTAN. Ils ont eu des élections démocratiques.
Le premier ministre Robert Fico n ‘est pas, comment dire, le favori pour beaucoup de gens. Il est critiqué par la société civile en Slovaquie qu ‘il veut contrôler les médias et peut -être restreindre la possibilité de manœuvre et d ‘activité de la société civile, mais cela ne justifie, dans aucun cas, une méthode différente que la méthode politique et la liberte pour avoir des divergences politiques. Donc je répète, la violence este a condamné de toute manière et à 100%.
PS News: Sunteți un elev înfocat al democrației. Veniți dintr-o țară unde lucrurile nu au fost pașnice, mulți ani, dar acum se așează, ușor-ușor. Ce se întampla, acolo, astăzi?
Vous êtes une ardente étudiant de la démocratie. Vous venez aussi d ‘un pays où c ‘était pas la tranquillité, beaucoup des années, mais maintenant les choses se metent, doucement, en place. Comment ça se passe aujourd ‘hui, chez vous ?
Ivan Vejvoda: Vin dintr-o țară care nu mai există, Iugoslavia, care a “explodat” în anii 90. Nu voi intra în detalii.
Astăzi, în loc de o singură țară, sunt șapte țări care trăiesc în pace. A fost război în anii 90, dar nu mai există război. Sunt diferențe, sunt situații nerezolvate între Serbia și Kosovo. Acestea sunt lucruri care trebuie rezolvate. Toate aceste țări sunt candidate pentru a face parte din Uniunea Europeană. Cele mai multe vor să devină țări membre NATO, în afară de Serbia, care vrea să rămână neutră.
Este o problemă a societății și a statelor din regiune care caută să găsească elementele care ar crea stabilitate prelungită, care sunt elementele păcii și democrației. Este ceva care rămâne cu noi, de astăzi, ani… și ani, de acum încolo.
Je viens d ‘un pays qui n ‘existe plus, la Yugoslavia, qui est implosée dans les années 90. Je n ‘entre pas dans les détails.
Aujourd ‘hui, au lieu d ‘un pays, c ‘est sept pays qui vivent dans la paix. Il y a eu la guerre dans les années 90, mais il n ‘y a plus la guerre. Il y a des différents, il y a des situations non résolues entre la Serbia et le Kosovo. Ce sont des choses qu ‘il faut résoudre. Tous ces pays sont des candidats à l ‘entrée à l ‘Union Européenne. La plupart veulent devenir membres de l ‘OTAN en dehors de la Serbia qui veut rester neutre.
C ‘est une question de la société et des États de la région pour chercher à trouver les éléments qui créeraient une stabilité prolongée, qui sont les éléments de la paix et de la démocratie. C ‘est un chose qui nous tient, d ‘aujourd ‘hui jusqu ‘à des années et des années.
PS News: Pe de altă parte, ambasadorul ucrainean a ținut astăzi un discurs destul de important. Ne puteți face o scurtă analiză a acestui discurs?
Par contre, l ‘ambassadeur de Ukraine, aujourd ‘hui, a eu un discours assez important. Pouvez -vous nous faire une court analyse un peu sur ce discours ?
Ivan Vejvoda: Da, ambasadorul ucrainean a avut un discurs important. Îmi permit să spun că și eu am afirmat lucruri asemănătoare cu ale lui. Ucraina, țară europeană suverană, a fost atacată de Rusia care vrea, într-un mod neo-imperial, să cucerească, să invadeze această țară și să-i ia libertatea. Ucrainenii luptă pentru libertatea lor. Nimănui nu-i place un invadator în propria țară și astfel, ucraineenii fac mari sacrificii pentru a-și păstra libertatea. Celălalt lucru spus de ambasadorul Ucrainei, cu care sunt de acord, este că Ucraina este o țară democratică. Au și ei o mulțime de probleme, ca toate celelalte țări ale noastre. A existat un nivel de corupție, au fost dificultăți politice, dar până la urmă este o democrație.
Sunt de acord cu ambasadorul Ihor Prokopchuk, că Ucraina reprezintă un model de posibilă țară democratică. Cred că lui Vladimir Putin îi este frică de o țară democratica, de succes, unde există pluralism, unde există statul de drept. Și cred că este unul dintre motivele, evident mai complicate, pentru care Rusia lui Putin a decis să distrugă acest posibil model.
Oui, l ‘ambassadeur ukrainien a eu un discours important. Je peux me le permettre, j ‘ai aussi dit des choses qui sont semblables au sien. Le pays de l ‘Ukraine, un pays souverain européen, a été attaqué, agressé, par la Russie qui veut, dans un mode néo -impérial, conquérir, envahir ce pays et prendre sa liberté. Les Ukrainiens se battent pour leur liberté. Personne n ‘aime un envahisseur dans ce pays et donc ils font des grands sacrifices pour retenir leur liberté. L ‘autre chose que l ‘ambassadeur a dit avec quoi je suis d ‘accord, este que l ‘Ukraine est un pays démocratique. Ils ont beaucoup de problèmes comme tous nos autres pays. Il y a eu un niveau de corruption, il y a eu des difficultés politiques, mais en fin de compte c ‘est une démocratie.
La Russie, et c ‘est aussi ça que je suis d ‘accord avec l ‘ambassadeur et d ‘autres gens qui ont fait des discours ici, c ‘est que l ‘Ukraine représente un modèle d ‘un pays démocratique possible. Je pense qu ‘en Russie, Vladimir Poutine a peur d ‘un pays démocratique qui a un succès, où il y a le pluralisme, où il y a l ‘état de droit. Et je pense que c’est une des raisons, (c ‘est évidemment plus compliqué) pour laquelle la Russie de Poutine a décidé d ‘abattre ce possible modèle.
PS News: Și dacă tot vorbim despre democrație, reamintesc Republica Moldova, care este o țară foarte mică, și curajoasă, și care, prin Maia Sandu, a reușit să intre într-o preaderare pentru Uniunea Europeană.
Et aussi la République Moldavia, qui est un très petit pays, et courageux, et par Maia Sandu, ils ont réussi à entrer dans une préadération pour l ‘Union Européenne.
Ivan Vejvoda: Pentru a deveni membru UE, Moldova este un caz foarte important, cu o dinamică politică cu care Maia Sandu și ex-ministrul de Externe, Nicolae Popescu, au asigurat că societatea moldovenească a intrat accelerat în procesul de îndeplinire a condițiilor necesare pentru a avansa spre candidatură.
Evident, există problema Transnistriei, un teritoriu pro-rus, care se află între Moldova și Ucraina.Evident, există teritoriul ocupat din Ucraina, anexarea Crimeei, teritoriul Donbasului care se află în prezent sub control rusesc.
Toate acestea sunt întrebări deschise și care vor trebui rezolvate la un moment dat, cu speranța desigur că Ucraina va fi cea care va fi câștigătoare în această situație și că va putea defini termenii negocierilor pentru o pace care va veni la un moment sau altul.
Pour devenir membre, la Moldavia est un cas très important, et la dynamique politique avec Maya Sandu et l ‘ex -ministre des Affaires étrangères, Nicolae Popescu, a fait en sorte que la société moldave est entrée avec une accélération dans le processus de remplir les conditions qu ‘on est nécessaire pour avancer vers la candidature.
Évidemment, il y a le problème de la Transnistrie, un territoire qui est pro -Rusie, qui est entre la Moldavia et l ‘Ukraine. Évidemment, il y a le territoire occupé en Ukraine, l ‘annexion de la Crimée, le territoire d ‘Donbas qui est en ce moment sous contrôle russe.
Tous ceux -là sont des questions ouvertes et qui devront à un moment être résolues, avec l ‘espérance bien sûr que c ‘est l ‘Ukraine qui sera le vainqueur dans cette situation et qu ‘il pourra définir les termes de négociations pour une paix qui viendra à un moment ou un autre.
Mais, je le dis, je répète, sous leur terme, au moment ou il décide qu ‘il veut négocier.
PS News: Există și o chestiune delicată, aceea de a trimite arme în Ucraina. Președintele nostru, Klaus Johannis, care a fost la Washington, a discutat, preliminar, că ar putea trimite un sistem Pioneer în Ucraina. Pe de altă parte, trebuie să reunească Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a lua această decizie, pentru că există riscul ca România să nu mai aibă apărarea necesară fără acest sistem. Întrebarea mea este: cum vedeți această temă de trimite arme în Ucraina, în condițiile în care NATO nu o poate face, dar pe de altă parte, fiecare țară poate lua această decizie?
Il y a aussi une question délicate, celle d ‘envoyer des armements pour l ‘Ukraine. Notre président, Klaus Johannis, qui était à Washington, il a discuté un préalable qu ‘il va envoyer un système Pioneer pour l ‘Ukraine. Par contre, il doit se rendre dans le Conseil armé (CSAT) en Roumanie pour prendre ou pas, cette décision, parce qu ‘il y a le risque que la Roumanie n ‘a plus de la défense sans cela.
Ma question, c ‘est comment vous voyez cet sujet d’envoyé des armes à l ‘Ukraine, alors que OTAN ne peut pas le faire, mais par contre, chaque pays peut prendre cette décision?
Ivan Vejvoda: Da, este foarte important să ajutăm Ucraina, în orice mod posibil, pentru a se putea apăra. Am văzut că a existat această lipsă de livrare de arme, mai ales că a fost blocată în Congresul American. Până la urmă au votat decizia de 6 miliarde de dolari pentru a exporta arme, pentru că fără asta, Ucraina se află într-o situație foarte dificilă. Am văzut că armata rusă a făcut ceva progrese în ultimele zile, așa că nevoile noastre sunt determinante în acest moment, așa că tot ceea ce pot face toate țările, inclusiv România, este fundamental pentru apărarea libertății Ucrainei.
Oui, c ‘est très important d ‘aider l ‘Ukraine de toute manière possible pour pouvoir se défendre. On a vu qu ‘il y a eu ce manque de livraison d ‘armes, surtout à cause du fait que le Congrès américain a été bloqué, finalement ils ont voté la décision des 6 milliards de dollars pour exporter des armes, parce que sans cela, l ‘Ukraine se trouve dans une situation très difficile. On a vu que l ‘armée russe a fait des avancées ces derniers jours dans la région de Tartif, donc nos besoins sont déterminants en ce moment, donc tout ce que peut faire tous les pays y inclure la Roumanie est fondamental pour la défense de la liberté de l ‘Ukraine.
PS News: Vă mulțumesc, și o ultimă întrebare, țările fostei Iugoslavii se tem de Putin?
Merci, et une dernière question, est -ce que les pays de l ‘ex -Yugoslavia ont la peur de Poutine?
Ivan Vejvoda: Suntem destul de departe de Rusia decât sunteți voi. Există cel puțin trei sau patru frontiere distanță de Rusia. Avem țările care sunt membre NATO, în regiunea noastră: Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord. Există Croatia și Slovenia membre ale Uniunii Europene și a NATO și, deci, există, desigur, reflecții foarte importante. Din acest motiv majoritatea acestor țări ajută și sprijină Ucraina ca și suveranitatea și integritatea lor să reziste.
Este foarte important că, de exemplu, soția președintelui ucrainean a fost în vizită la Belgrad în Serbia, în urmă cu 3 zile, împreună cu ministrul de Externe, Dimitri Kuleba. Au fost primiți la cel mai înalt nivel de președinte, de guvern și de președintele Parlamentului. Vizita lor a fost foarte vizibilă. Și din din tot ce știm, Serbia ajută Ucraina în efortul său de apărare.
Oui, c ‘est la raison pour laquelle les pays sont membres de l ‘OTAN, dans notre région, c ‘est l ‘Albanie, le Montenegro et la Macédoine du Nord. Il y a Croatie et Slovénie, membre de l ‘Union Européenne et de l ‘OTAN aussi, et donc il y a bien sûr des réflexions très importantes, pour ça que la majorité de ces pays aident et soutiennent l ‘Ukraine dans le fait que leur souveraineté et l ‘intégrité territoriales reste, aussi.
Je vous dis que c ‘est très intéressant et important que, par exemple, la femme du président ukrainien a été en visite à Belgrade en Serbie, il y a 3 jours, avec le ministre des Affaires étrangères, Dimitri Kuleba.
Ils ont été reçus au plus haut niveau par le président, par le gouvernement et par la présidente du Parlement. Ils ont fait donc une visite très publique. Et d ‘après ce qu ‘on sait, c ‘est que la Serbie aide l ‘Ukraine dans son effort de défense.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
