Liberalii își lansează public în această seară programul de guvernare pentru perioada 2021 – 2024.
În documentul făcut public, PNL promite că va aduce cea mai mare creștere economică din UE în viitorii 4 ani, creșterea cu 46% a pensiilor până în 2024, finalizarea a 660 km de autostradă și 310 km de drumuri expres, plus demararea altor mari investiții în infrastructură.
Declarațiile principalilor lideri PNL:
Ionel Dancă, purtătorul de cuvânt al Guvernului:
Vă rog să ascultați un sunet (sunet de fax, n.red.). Guvernul liberal când și-a asumat guvernarea în cea mai grea perioadă, în lupta cu un virus ucigaș, instituțiile statului funcționau cu faxuri. Așa am început această luptă. Acum aș vrea să ascultați un alt sunet (sunet de aplicație, n.red.) Este sunetul pe care îl aud din camera copiilor mei, dimineața, când merg la serviciu și ei încep lecțiile online. Aceasta este transformarea de la începutul pandemiei: o țară care funcționa cu fax și care astăzi a făcut un salt în tot ceea ce înseamnă servicii publice, modul de interacțiune, de derulare a activităților și am ajuns unde puțini credeau că e posibil înainte de pandemie. Suntem astăzi în această întâlnire online și vă mulțumim că sunteți alături de noi.
Nelu Tătatru, ministrul sănătății:
Vorbim de programul de guvernare al PNL, de modernizarea României. Sistemul de Sănătate publică a furat startul, de nevoie.
Am fost nevoiți să modernizăm, am început cu un examen de rezidențiat unde 7000 de colegi de-ai mei au intrat în pregătire pentru specialități. AM continuat cu evaluarea investițiilor rămase în urmă: 8 spitale regionale, 27 de spitale județene.
În toți acești timpi pe care i-am desfășurat în spitale, printre bolnavi, am reușit să semnăm contracte pentru 3 spitale regionale: Iași, Cluj, Craiova.
Într-un an în care a trebuit să ne adaptăm lună de lună am dezvoltat contracte de reziliență sau parteneriat public privat pentru spitalele din Sibiu și Brașov.
Ne propunem să dezvoltăm situația stării de sănătate a românilor, acea siguranță pe care n-am avut-o dar vrem să le-o dăm românilor. Ne gândim să construim până în 2024 aceste 3 spitale, să construim alte 10 spitale de la 0. Dezvoltăm, extindem și modernizăm alte 25 de unități sanitare.
Ne gândim la o reformă în Sănătate și la 6% din PIB până în 2024.
Sunt finanțări care credem și sperăm să scoată din această greu încercată misiune în care ne zbatem de 30 de ani. Ne gândim că medicina preventivă trebuie să primeze.
Gândim în perspectiva în care resursa umană inerentă în dezvoltarea sistemului să fie într-o continuă dezvoltarea unui număr mai mare de specialiști, care este absolut necesară în această situație de pandemie.
Gândim o digitalizare. Ieri am legiferat telemedicina, ce bună a fost în timpul acestei pandemii.
Am reușit să evaluăm mai bine sistemul, are nevoie de o extensie, de modificarea acestui management, plecând de sus, modificările din Ministerul Sănătății, din DSP-uri, din Ambulanțe și din spitale.
Gândim această finanțare din fonduri europene să poată fi aprofundată și cheltuită cu mare celeritate. Pentru infrastructură avem 2,8 miliarde, pentru planul de reziliență avem 1,2 miliarde.
Gândim să aducă siguranța cadrelor medicale, a pacienților. Mulțumesc!
Adrian Oros, ministrul agriculturii:
Agricultura românească trebuie să își consolideze performanțele și să devină competitivă pe termen lung.
Producătorii mici și mijlocii trebuie susținuți pentru a asigura piețele locale, iar marii fermieri trebuie să susțină piețele naționale.
Acest model economic volatil bazat pe consum, a fost promovat cu nepricepere și a generat deficit record la nivelul balanței alimentare.
Consumatorul român trebuie să aibă acces la hrană de calitate iar alimentele românești trebuie să devină brand consolidat pe piața locală, națională și regională.
Garanția existenței satului românesc stă în consolidarea fermelor de familie. De asemenea, susținerii fermierului mic, prin facilitarea accesului la piață, o piață de câteva miliarde.
Așezăm pe picior de egalitate micul producător și procesator cu comerciantul dominant prin implementarea directivei practicilor neloiale.
Promovarea produselor locale, educarea consumatorului în școli, în familie și în fermele didactice vor contribui la promovarea consumului de produse românești.
Asigurarea schimbului de generații în Agricultură este altă provocare. Am alocat 520 milioane de euro pentru tinerii fermieri. Concesionăm și arendăm direct tinerilor fermieri prin agențiile statului.
Vom transforma provocările legate de mediu și climă prin oportunități, prin susținerea agriculturii ecologice unde am alocat 550 milioane de euro, mai ales pentru zonele montane.
Pentru a nu mai fi o agricultură meteo-dependentă pentru a aduce fiecare picătură de apă cât mai ieftin la plante, avem o strategie de 6,5 miliarde de euro,
Debirocratizarea și digitalizarea sistemului va asigura depunerea online a documentelor.
Marcel Boloș, ministrul fondurilor europene:
În capitolul 2, un loc de cinste îl au fondurile europene, deoarece Guvernul PNL recunoaște și are siguranța că singura sursă de dezvoltare stabilă sunt fondurile europene.
De multe ori am auzit vorbindu-se de rezerva de aur a României. Rezerva de aur a României sunt fondurile europene, pe ele trebuie să ne bazăm, ele sunt calea noastră ireversibilă spre dezvoltare.
Am făcut numeroase vizite în teren alături de doamna vicepremier Raluca Turcan și nu a fost localitate prin care să mergem să nu fie localitate fără fonduri europene accesate.
Aceasta este realitatea pe care o trăim astăzi și care ne duce spre standarde de viață bune ale românilor, spre creșterea calității vieții, spre modernizarea și dezvoltarea României.
În 4 noiembrie 2019 am lucrat într-o prim,ă etapă cu riscul de pierdere a banilor, a trebuit să recuperăm 600 milioane de euro, care erau în prag de dezangajare și am reușit să aducem în plus 400 milioane de euro
După 12 luni de guvernare PNL, 3,2 miliarde de euro sunt încasați sau în curs de încasare față de 1,1 miliarde cât am avut la începutul mandatului.
De trei ori a crescut absorbția fondurilor europene, într-o perioada în care prin muncă și angajare am ajuns la această performanță de care suntem mândri, pentru că este o realitate despre care putem vorbi astăzi cu bucurie.
Peste 2.000 de contracte de finanțare am semnat într-un an împreună cu Ministerul Dezvoltării și Ministerul Agriculturii, de peste 10 miliarde de euro. Suntem pe locul trei în Uniunea Europeană.
Așa ne dorim să ajungem și la partea de absorbție.
Prima și cea mai mare realizare: digitalizarea. Astăzi, primarii nu mai trebuie să vină la București să semneze contractele de finanțare.
De acasă, de la birou, transmit cererile de rambursare, documentele de decontare a fondurilor UE, și iată cât de mult lucru înseamnă pentru toți beneficiarii această măsură pe care o resimt din plin toți beneficiarii.
Îi mulțumesc domnului ministru al Transportului care a dat deschidere asupra unui lucru: descentralizarea proiectelor de infrastructură de interes local: variantele ocolitoare sau centurile ocolitoare sunt astăzi o realitate.
Am descentralizat și am propus înființarea celor 8 autorități de management.
Poate că multă lume nu înțelege implicația, dar descentralizarea dezvoltării regionale cu siguranță că vor simți primarii, oamenii, pentru că începând din următoarea perioade de programare, primarii împreună cu autoritățile de management vor putea decide soarta lor la nivel local.
Am studiat mult modelul polonez, francez, italian de dezvoltare a fondurilor europene. Am făcut două lucruri simple, după modelul polonez, cel de succes: 1. Am propus și s-au alocat 200 de milioane de euro pentru pregătirea proiectelor de infrastructură pentru autoritățile locale; 2. Deja e transmis la Comisia Europeană, acordul de parteneriat pentru ca primii bani, respectiv 28,2 miliarde de euro, să intre în România începând cu următoarea perioadă de programare.
O certitudine va fi că începând cu primul an al viitoarei perioade de programare, România va fi în situația de a implementa proiecte și nu de a negocia programe operaționale.
Am făcut draftul de plan strategic pentru noul instrument de finanțare: pentru mecanismul de recuperare și reziliență. Este finalizat și va fi lansat în dezbatere publică astfel că România să fie în situația în care să acceseze alte 30,4 miliarde de euro.
Nelu Tătaru spunea că împreună am reușit să accesăm fonduri europene pentru marile sisteme greu încercate. Două exemple: la Sănătate avem 1,2 miliarde de euro care sunt în plin proces de implementare a proiectelor. Sau tabletele școlare care deja sunt peste 1000 de cereri de finanțare depuse și suntem în plin proces de alocare de fonduri pentru tablete.
În următoarea perioade acordul de parteneriat este finalizat și este transmis la Comisie așa cum am menționat. Planul de reziliență va fi lansat în dezbatere publică. Pentru acești 80 de miliarde de euro este nevoie de o echipă guvernamentale harnică, onestă, cinstită, dedicată, asemenea Guvernului Orban. Dumnezeu să ocrotească România!
