Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a susținut o declarație de presă la Bruxelles, înaintea participării la Consiliul European, în care a enunțat cele trei premise ale mandatului său la acest summit.
Principalele declarații făcute de Ilie Bolojan:
Preşedintele interimar a declarat că mandatul său la Consiliul European se bazează pe trei premise.”În primul rând, susţinerea pentru creşterea rolului Europei în menţinerea păcii pe continentul nostru. Asta înseamnă dezvoltarea pilonului european cu NATO, în aşa fel încât să aibă o greutate mai mare şi menţinerea parteneriatului cu Statele Unite al Americii, pentru ca NATO să-şi consolideze rolul de garant al păcii pe continentul nostrum”, a arătat Bolojan.
”Susţinerea Ucrainei este de fapt o susţinere pentru o stabilitate la graniţele ţării noastre şi indirect este o susţinere pentru pacea ţării noastre”, a subliniat Bolojan.Preşedintele interimar a mai spus că, în ultimul rând, mandatul vizează ”susţinerea pentru creşterea cheltuielor de apărare, în aşa fel încât, pe baza facilităţii care este propusă, ca aceste cheltuieli să nu intre în partea de deficit, să ne putem susţine industria naţională de apărare, în aşa fel încât să consolidăm şi acest domeniu global”.
Liderii europeni intenționează să aprobe joi la Consiliul European de la Bruxelles o serie de măsuri îndrăznețe de creștere a cheltuielilor pentru apărare și pentru sprijinirea Ucrainei, după ce suspendarea ajutorului militar american acordat Kievului a alimentat îngrijorarea că ruptura transatlantică ar putea fi iremediabilă, scriu Reuters și Politico. O declarație fermă de susținere pentru Kiev și de asigurare a ajutorului militar european pentru Ucraina ar putea fi însă blocată de Ungaria lui Viktor Orban.
UPDATE 14:10
Zelenski: „Nu suntem singuri. Simțim asta”
Volodimir Zelenski s-a alăturat, joi, participanților la Consiliul European, unde se discută înarmarea coordonată a statelor de pe continent, în contextul schimbării politicii SUA față de Rusia și Ucraina, relatează BBC.
La sosirea în capitala europeană, președintele ucrainean le-a mulțumit liderilor UE pentru „sprijinul puternic” acordat țării sale.
„În toată această perioadă, și săptămâna trecută, ați fost alături de noi. Nu suntem singuri, iar acestea nu sunt doar cuvinte, simțim acest sprijin. Ați transmis un semnal puternic poporului ucrainean, care apreciază acest lucru”, a declarat Zelenski.
Alături de Zelenski și de șefa UE, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a spus că liderii națiunilor vor lua decizii și le vor pune în aplicare.
El s-a referit la summit ca la un moment foarte important pentru consolidarea securității europene.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că Moscova va considera trupele europene de menținere a păcii trimise în Ucraina drept implicarea oficială a forțelor NATO în războiul împotriva Rusiei.
Mai mulți lideri europeni au lansat ideea de a trimite un contingent european de menținere a păcii în Ucraina după ce cele două părți vor ajunge la un acord de încetare a focului.
Lavrov a mai declarat joi că retorica nucleară a președintelui francez Emmanuel Macron reprezintă o amenințare la adresa Rusiei.
Lavrov a comentat un discurs de miercuri în care Macron a declarat că ia în considerare plasarea aliaților europeni sub protecția arsenalului nuclear al Franței.
„Dacă ne consideră o amenințare, convoacă o reuniune a șefilor de stat major din țările europene și Marea Britanie, spune că este necesar să se utilizeze arme nucleare, se pregătește să utilizeze arme nucleare împotriva Rusiei, aceasta este, desigur, o amenințare”, a declarat Lavrov, citat de agenția de presă de stat RIA.
Liderii UE au început să sosească la Consiliul European.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda: „Nu este nevoie să explicăm cât de importantă este această reuniune”, în condițiile în care „ucrainenii ne oferă acest timp prețios în fiecare zi, plătind cu sângele”.
„Ar fi extrem de iresponsabil să irosim acest timp și să purtăm discuții de multe ore fără un rezultat clar”, a spus el.
Întrebat despre ideea lui Macron de a extinde umbrela nucleară franceză, acesta a spus că ar servi „ca o descurajare foarte, foarte serioasă față de Rusia”.
Robert Fico nu vrea să fie la Bruxelles. Dar ar putea bloca totuși declarația summitului
Prim-ministrul slovac Robert Fico a declarat astăzi în fața Comisiei pentru afaceri europene a parlamentului său că nici măcar nu vrea să meargă la ceea ce el a numit o „reuniune de luptă a UE”, cu puțin timp înainte de a pleca la sesiunea extraordinară a Consiliului European, scrie Politico.
Fico, unul dintre cei mai pro-ruși lideri europeni, a declarat în același timp parlamentarilor că intenționează să blocheze concluziile summitului dacă blocul comunitar nu este de acord să preseze Kievul să reia tranzitul gazului rusesc ieftin pe teritoriul ucrainean către Europa.
Ucraina a blocat tranzitul la începutul acestui an.
Ce vrea Fico mai exact este o mențiune clară în textul declarației summitului. „Dacă există, nu avem niciun motiv, desigur, să blocăm concluziile”, a declarat Fico înainte de a se îndrepta spre summit, citat de Reuters.
Deși summitul va avea o declarație de sprijin și va planifica o creștere a cheltuielilor pentru apărare, nu se așteaptă ca Europa să poată înlocui complet ajutorul american suspendat de Trump.
Potrivit NATO, Washingtonul a furnizat mai mult de 40% din ajutorul militar acordat Ucrainei anul trecut, o parte din acesta – anumite arme avansate – neputând fi furnizat cu ușurință de Europa, scrie Reuters.
Ilie Bolojan s-a întâlnit înaintea Consiliului European cu premierul polonez Donald Tusk.
„Împreună cu prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, am convenit să continuăm coordonarea noastră ca parteneri strategici și aliați apropiați, precum și să sprijinim Ucraina și Republica Moldova. Ne-am aliniat pozițiile privind prioritizarea interesului strategic de consolidare a Flancului Estic, având în vedere amenințările venite din partea Rusiei”, a spus Bolojan pe X.
„Ne-am săturat de Viktor Orban”
Șeful Partidului Popular European l-a catalogat pe premierul ungar Viktor Orbán drept un obstacol în calea unității europene, înainte de reuniunea de urgență a Consiliului European de astăzi privind sprijinirea Ucrainei și consolidarea arhitecturii de securitate a continentului.
„Noi, la PPE, ne-am săturat ca Victor Orbán să blocheze o înțelegere comună (și) bunul simț în Uniunea Europeană. El trebuie să se gândească dacă dorește cu adevărat să fie integrat și să facă parte dintr-o familie europeană mai largă”, a declarat Weber.
Weber nu este singur. Alți lideri pro-ucranieni din Bruxelles, precum Valérie Hayer, nu s-au temut să îl nominalizeze pe Orbán astăzi, scrie Politico.
Kremlinul îl critică pe Macron
Kremlinul a condamnat joi ceea ce a numit un discurs extrem de confruntațional al președintelui francez Emmanuel Macron, în care acesta a numit Rusia o amenințare la adresa Franței și a Europei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că comentariile liderului francez au fost un indiciu că Parisul se gândește la continuarea războiului din Ucraina.
„Cu greu ar putea fi perceput ca un discurs al unui lider care se gândește la pace”, a spus el, adăugând că Macron a omis fapte importante și nu a menționat îngrijorările și temerile legitime ale Rusiei.
Sub Macron, Franța a furnizat arme Ucrainei și a declarat că este pregătită să ia în considerare trimiterea de trupe acolo pentru a ajuta la asigurarea punerii în aplicare a oricărui acord de pace. Rusia a declarat că prezența oricăror trupe din țările NATO ar fi inacceptabilă.
De asemenea, în discursul de miercuri, Macron a afirmat că Franța ia în considerare extinderea protecției arsenalului său nuclear la alte țări europene.
Președintele interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit la Bruxelles cu viitorul cancelar german Friedrich Merz, care a venit să se întâlnească cu liderii UE înainte de a-și prelua funcția – negocierile partidului său conservator (CDU) cu social-democrații pentru formarea unui guvern la Berlin sunt în desfășurare acum.
„Mă bucur să îl cunosc pe liderul CDU Friedrich Merz. L-am felicitat pentru victoria importantă în alegerile recente. Am discutat despre modul în care România și Germania pot lucra împreună pentru a face UE mai puternică, mai rezistentă și mai sigură în contextul global actual. De asemenea, am subliniat importanța coordonării eforturilor noastre pentru a ne asigura apărarea și descurajarea. Am discutat despre oportunitățile de intensificare a cooperării bilaterale, inclusiv în domeniul industriei de apărare”, a scris Bolojan pe X.
Franța oferă informații Ucrainei pentru a o ajuta în războiul cu Rusia, a declarat joi ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, Parisul intervenind astfel pentru a umple golul lăsat după ce SUA și-au suspendat schimbul de informații cu Kievul.
Vorbind la radio France Inter, el a mai spus că președintele Macron i-a cerut să accelereze pachetele de ajutor francez „pentru a compensa” ajutorul american suspendat.
120 de avioane pentru asigurarea unui armistițiu în Ucraina
Planurile Europei pentru asigurarea unui eventual armistițiu în Ucraina sunt deocamdată în stadiu incipient – dar mai multe propuneri au fost elaborate.
O forță aeriană europeană formată din 120 de avioane de vânătoare ar putea fi desfășurată pentru a proteja cerul de atacurile rusești asupra Kievului și vestului Ucrainei, fără a provoca neapărat un conflict mai larg cu Moscova, potrivit unui plan elaborat de experți militari și citat de The Guardian.
Sky Shield, susțin susținătorii săi, ar fi o zonă de protecție aeriană condusă de Europa și operată separat de NATO pentru a opri atacurile rusești cu rachete de croazieră și drone asupra orașelor și infrastructurii, care ar putea funcționa ca parte a „armistițiului în spațiul aerian” propus de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în această săptămână.
Aceasta ar acoperi cele trei centrale nucleare ucrainene în funcțiune și orașele Odesa și Lviv, dar nu linia frontului sau estul țării.
Printre susținători se numără Philip Breedlove, fost general al US Air Force și comandant suprem al NATO în Europa, și Sir Richard Shirreff, fost general al armatei britanice și comandant suprem adjunct al NATO la începutul deceniului trecut, precum și fostul președinte polonez Aleksander Kwaśniewski.
„Un scenariu de coșmar”
Șefii de state și de guverne din cele 27 de state UE, inclusiv Ilie Bolojan, președintele interimar al României, se întâlnesc la Bruxelles cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la ora locală 13.00 (14.00, ora României), înainte de a începe discuțiile în Consiliul European o oră și jumătate mai târziu.
Problemele lor și ale blocului comunitar în general sunt multiple.
În vreme ce președintele francez Emmanuel Macron a vorbit miercuri seară despre nevoia ca Europa să se trezească, iar viitorul cancelar german Friedrich Merz a spus că aliații europeni sunt „la cinci minute de miezul nopții”, îngrijorarea multora este că evenimentele se petrec mai repede decât pot ei face față.
„Scenariul de coșmar este ca SUA să anunțe în curând un acord care să accepte majoritatea cererilor Rusiei și apoi să spună Ucrainei și Europei să îl accepte sau să îl respingă”, a declarat pentru Politico Malcolm Chalmers, director general adjunct la Royal United Services Institute din Londra.
Nu e doar asta. Manifestarea europeană de solidaritate ar putea fi perturbată de refuzul Ungariei de a aproba o declarație de susținere a Kievului și de continuare a ajutorului militar pentru Ucraina.
Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, datată sâmbătă, Viktor Orban a declarat că există „diferențe strategice în abordarea noastră față de Ucraina, care nu pot fi depășite”.
În timp ce declarația finală nu va apărea până la sfârșitul summitului, ultima ciornă care circula marți seară, și care a fost consultată de Politico, solicita miniștrilor să găsească o modalitate de a se asigura că transporturile de arme merg mai departe. Oficialii au declarat că Ungaria refuză să fie de acord cu această versiune.
Proiectul de declarație mai subliniază că UE „va continua să ofere Ucrainei un sprijin financiar regulat și previzibil”.
Bani pentru apărare și securitate
Lipsa unei unități în privința subiectelor discutate și a problemelor cu care se confruntă UE nu ar transmite un semnal pozitiv, de care liderii europeni spun că bătrânul continent are nevoie într-un moment de incertitudine.
Așteptările sunt mari.
Liderii vor analiza modul în care pot redirecționa rapid resursele pentru consolidarea armatelor naționale. Comisia Europeană a prezentat deja propuneri care ar putea mobiliza până la 800 de miliarde de euro pentru apărarea europeană, inclusiv un plan de a împrumuta până la 150 de miliarde de euro pentru guvernele UE.
În același timp, aliații vor încerca să demonstreze sprijinul pentru Ucraina, reafirmând, de exemplu, calea acesteia către aderarea la UE.
De asemenea, vor încerca să sublinieze poziția lor critică față de regimul lui Vladimir Putin, inclusiv, probabil, cu un angajament față de o nouă rundă de sancțiuni.
Reuniunea are loc pe fondul unor decizii dramatice privind politica de apărare, motivate de temerile că Rusia, încurajată de războiul din Ucraina, ar putea ataca în continuare o țară din UE și că Europa nu se poate baza pe SUA pentru a-i veni în ajutor.
Președintele american Donald Trump a insistat asupra faptului că este angajat față de alianța de securitate NATO care leagă America de Nord de Europa.
Dar a afirmat, de asemenea, că Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru securitatea sa și a sugerat anterior că SUA nu ar proteja un aliat NATO care nu cheltuie suficient pentru apărare.
„Vreau să cred că Statele Unite vor fi alături de noi. Dar trebuie să fim pregătiți dacă nu va fi așa”, a declarat Macron miercuri, într-un discurs dramatic.
Într-un semn al gravității momentului, el a declarat că Franța este deschisă la discuții privind extinderea protecției oferite de arsenalul său nuclear către partenerii săi europeni.
Sprijin pentru Ucraina
În ceea ce privește Ucraina, aproape toți liderii UE sunt dornici să îl asigure pe Zelenski că se poate baza în continuare pe sprijinul Europei, după confruntarea brutală cu Trump din Biroul Oval, săptămâna trecută.
Până în prezent, însă, membrii UE nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la propunerea șefei politicii externe, Kaja Kallas, de a stabili un cuantum al ajutorului militar pe care îl vor acorda Ucrainei în acest an, scrie Reuters.
Oficialii au sugerat că UE ar trebui să se angajeze să furnizeze cel puțin 20 de miliarde de euro în acest an, așa cum a făcut în 2024.
Planul prevede ca fiecare stat membru al UE să contribuie în funcție de mărimea economiei sale, în contextul în care statele nordice și baltice și Țările de Jos s-au plâns că unele țări mai mari precum Franța, Italia și Spania nu fac suficient.
Parisul, Roma și Madridul resping aceste acuzații, susținând că estimările publice nu reflectă adevărata valoare a ajutorului lor militar acordat Ucrainei.
Oficialii se așteptau de asemenea la includerea în declarația summitului a unui plan anunțat luna trecută de șefa diplomației UE Kaja Kallas de a trimite Ucrainei cel puțin 1,5 milioane de obuze de artilerie în acest an, precum și alte echipamente precum sisteme de apărare aeriană, rachete și drone.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
