Numeroase sesizări privind depozitarea ilegală a gunoiului sunt depuse zilnic de locuitori din Chiajna, Rudeni, Pajura, Bucureștii Noi, Străulești, Militari Rezidence, Chitila, zona Șoselei de Centură.
Invitat prin Skype în emisiunea Puterea Știrilor, fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu a vorbit despre pericolul pe care îl reprezintă această situație pentru sănătatea oamenilor.
„În primul rând, ca să faci o chestiune europeană civilizată, trebuie să împarți deșeurile pe categorii încă de când te gândești să le duci la tomberon, la ghenă. De fapt, ar trebui desființată noțiunea de ghenă și să ai niște tomberoane, niște cutii speciale unde să poți depozita deșeurile uscate. Uscat înseamnă sticlă, lemn, plastic, peturile, dacă nu poți să iei bani pe ele, tot ce rezultă din gospodărie și nu este în proces de fermentație. Și în partea cealaltă este gunoiul care provine din materiale biodegradabile. Dacă le amesteci, efectul este cel pe care îl simțim astăzi și îl simțim peste 30-40-50 de ani. Dacă nu-l amesteci așa cum fac alte țări normale dezvoltate din Europa, atunci fracția asta uscată merge spre economia circulară, produce venituri, se transformă în materie primă secundară pentru diferite industrii, iar partea umedă, biodegradabilă, se transformă în gaz, energie, căldură, fertilizant, compost”, a afirmat fostul șef al Gărzii de Mediu.
Acesta a arătat cum fac alte țări, care reușesc să ducă la groapa de gunoi 10-15 procente, în timp ce noi ducem la groapa de gunoi 90 de procente din acesta. De aceea miroase la groapa de gunoi și scurgerile de multe ori ajung acolo unde n-ar trebui să ajungă, respectiv în canalizare sau în pânza freatică și pe câmp. Pentru asta însă, a subliniat invitatul, ar fi nevoie ca autoritățile să ne pună la dispoziție tomberoane speciale pentru plastic, carton, sticlă, aluminiu, etc.
Legat de acuzația potrivit căreia autoritățile știu de probelemele privind depozitarea ilegală de gunoi din jurul Capitalei însă închid ochii, Octavian Berceanu este de părere că mulți decidenți politici au venituri neoneroase din industria deșeurilor.
„Orice om care vrea să intre sau companie de bună credință care vrea să intre astăzi pe piața deșeurilor în România, să producă ceva din fracția aceea, de exemplu uscată sau să facă altceva din fracția biodegradabilă, nu poate intra, pentru că te lovești de o concurență neloială, nesancționată de statul român, de criminalitate de mediu, față de care statul român nu ia nicio măsură. Mai mult, în zona București-Ilfov și nu doar aici, statul, prin prostie și prin interes meschin din partea unor decidenți politici a creat monopol, de exemplu, pe depozitarea deșeurilor. (…) Statul român și administrația locală nu a creat până acum nicio infrastructură care să semene cu ceva de afară”, a arătat fostul șef al Gărzii de Mediu.
Acesta a vorbit în continuare despre substanțele generate de fermentația deșeurilor care ne afectează direct.
„Nu doar că miros și ne fac viața în calvar mai ales celor din vestul sau sudul României, sudul Bucureștiului și Ilfov-ului. Organismul nu poate să lupte cu toxinele respective și noxele generate în aer. Substanțele acestea sunt de 4000 de ori aproape mai nocive decât arderea unei cantități echivalente de lemn. Imaginați-vă că un kilogram de înveliș de cablu ars echivalează cu 4m³ de lemne. Or, în sudul Bucureștiului, avem zeci, sute de tone arse în fiecare săptămână. Mai mult, mai spune Octavian Berceanu, mortalitatea cauzată de aceste deșeuri arse și de noxele care provin din gestiunea defectuoasă a deșeurilor este mai mare la noi decât în alte țări. Acestea duc la moartea a 30.000 de oameni la noi, mai mult decât numărul civililor morți în Ucraina. Nu este război. Noi toți ar trebui să avem un război cu autoritățile și cu sistemul acesta mafiot care generează poluare exagerată și care ne îngroapă cu 4-5-6 ani mai devreme”, a subliniat fostul șef al Gărzii de Mediu.
Localnicii din zona stațiilor de sortare Iridex și 3R Green din Chiajna, Rudeni, sufocați de munții de gunoaie
Zeci de tone de gunoi în amestec din care se scurg zemuri toxice sunt depozitate ilegal în apropierea fostei gropi de gunoi Iridex, Chiajna care până în urmă cu trei ani când a fost închisă a terorizat cu mirosurile zona de nord a Bucureștiului și comunele adiacente din județul Ilfov.
Dar se pare ca locuitorii au avut doar pentru moment parte de un aer mai curat deoarece Iridex, în urma închiderii gropii de gunoi Chiajna, revine cu o nouă formulă care creează discomfort olfactiv, cea a așa-zisei stații de sortare, inițiativă la care s-a alăturat și societatea din imediata vecinătate, 3 R Green, creând împreună un veritabil focar de poluare, scrie gsnews.ro.
Numeroase sesizări sunt făcute zilnic de cetățenii din Chiajna, Rudeni, cartierele Pajura, Bucureștii Noi, Străulești, Militari Rezidence, Chitila, zona Șoselei de Centură către autoritățile responsabile dar și către politicieni. Oamenii sunt îngroziți de ceea ce se întâmplă iar situația pare că a scăpat de sub control. La marginea cartierelor bucureștene oamenii sunt amenințați să tacă de către persoane influente care au un interes în zonă. De spaimă că se vor îmbolnăvi și ei dar și copii lor, localnicii au transmis printr-un număr imens de petiții un mesaj disperat, convinși fiind că doar publicarea în presă a acestei situații va duce la rezolvarea ei.
Deși au făcut numeroase demersuri către autorități, nimeni nu i-a ajutat în niciun fel. De asemenea, oamenii spun că au publicat fotografii și înregistrări în spațiul public cu munții de gunoaie dar că au fost amenințați sǎ-și vadă de treaba lor și să șteargă postările.
Ce se ascunde în spatele scandalului mirosurilor provenite de la munții de gunoaie acumulați la stațiile de sortare Iridex și 3R Green?
Legislația de mediu europeană și națională, în scopul protejării mediului înconjurător și a sănătății publice, împarte activitățile din domeniul gestionării deșeurilor în mai multe categorii specifice care trebuie prestate de operatori cu respectarea strictă a prevederilor legale. O activitate importantǎ din această gamă este alocatǎ sortării deșeurilor, activitate care se desfășoară în stații de sortare manuale sau automatizate și care au o interdicție specială prevăzută de OUG 92/2021, prin care se interzice intrarea în aceste stații de sortare a deșeurilor menajere în amestec pentru a evita contaminarea mediului și afectarea sănătății publice. Legiuitorul a permis intrarea în stațiile de sortare doar a deșeurilor colectate separat pe fracții, carton, plastic, sticlă, aluminiu care sunt ridicate de societățile de salubrizare din containerele speciale amplasate pe străzi, lângă locuințe și transportate fără întrerupere la stațiile de sortare autorizate.
O altă activitate importantă din domeniul gestionării deșeurilor este reprezentată de tratarea mecano-biologică a deșeurilor menajere în amestec, care reprezintă o provocare pentru industria deșeurilor și o formă avansată pentru tratarea acestora.
Tratarea mecano-biologică a deșeurilor (TMB) presupune investiții mari în instalații și utilaje specifice și reprezintă o tehnologie prin care deșeurile sunt procesate în scopul separării elementelor reciclabile de componentele organice. Componentele organice sunt tratate apoi biologic pentru stabilizarea materialului.
În instalațiile de tratare mecano-biologică a deșeurilor pot intra în conformitate cu obligațiile legale în vigoare doar deșeuri municipale în amestec, total diferit de deșeurile presortate care pot intra doar în stațiile de sortare.
Deseurile in amestec intrate intr-o instalatie de tratare mecanobiologica nu mai pot parasi amplasamentul instalatiei decat sub forma de materiale biostabilizate si nicidecum sub forma unor materiale care genereaza mirosuri, levigat si care pot avea consecinte negative pentru oameni. Obligația sortării și a tratării mecano-biologice a deșeurilor este o componentă obligatorie pentru autoritățile publice locale.
În zona București-Ilfov și în multe zone din România există stații de sortare dar instalații de tratare mecano-biologică care presupun investiții mari și tehnologie complexă, nu există.
Văzând tehnologia diferită, tarifele pentru sortarea deșeurilor practicate de autoritățile publice sunt în jur de 250 de lei pe tonă, în schimb tarifele de tratare mecano-biologică ajung și la 500 de lei pe tonă.
Fenomenul acumulării deșeurilor în amestec la stațiile de sortare Iridex și 3R Green care duce la nemulțumirea oamenilor din zonă rezultă din încălcarea gravă a legislației și a unor norme specifice de către operatorii acestor stații de sortare.
Operatorii stațiilor de sortare, văzând necesitatea autorităților pentru tratarea mecano-biologică a deșeurilor dar și tariful dublu care se practică pentru acest procedeu de tratare, au speculat situația și au declarat că stațiile lor de sortare sunt de fapt, peste noapte, instalații de tratare mecano-biologică a deșeurilor și pot primi deșeuri în amestec. Mai mult, agențiile de protecție a mediului au acordat autorizații către operatorii stațiilor de sortare fără să verifice existența fizică a instalațiilor complexe de tratare mecano-biologică a deșeurilor. Deci operatorii stațiilor de sortare au “profitat “ de naivitatea autorităților publice și și-au dublat artificial tariful ajungând să trateze mecano-biologic deșeurile în amestec cu stațiile de sortare existente pe care le dețineau, fără nici cel mai mic efort.
Dar problemele au început să apară în momentul în care miile de tone de deșeuri în amestec cu lichide toxice produse de bucureșteni au început să se îndrepte către stațiile de sortare Iridex și 3R Green din nordul Bucureștiului. Stațiile de sortare nu au putut să facă față avalanșei de deșeuri și nici nu aveau cum pentru simplul motiv că în realitate nu sunt instalații de tratare mecano-biologică a deșeurilor complexe.
Efectul imediat și vizibil a fost acumularea munților de deșeuri în amestec la aceste stații de sortare, disconfortul olfactiv și nemulțumirea oamenilor din împrejurimi care se simt amenințați de efectele nocive ale gunoaielor.
Efectul mai puțin vizibil esta acela că operatorii stațiilor de sortare intrați în panică nici măcar nu au mai încercat o sortare a deșeurilor sosite pe amplasamente și, ca să scape, le-au încărcat pur și simplu în tiruri de dimensiuni mari și le-au trimis, așa cu arată cetățenii în petiții, în județul Argeș în comuna Oarja și în județul Prahova în comuna Ariceștii Rahtivani, pentru a li se pierde urma.
Un efect foarte puțin vizibil este acela că banii publici ai administrațiilor publice locale au plecat către operatorii stațiilor de sortare la un nivel dublu față de tarifele practicate inițial, plus eventualele costuri de transport interjudețean.
Aceste realități care le pun sănătatea în pericol cât și raporturile controversate dintre operatorii stațiilor de sortare și funcționarii publici care generează de fapt aceste nemulțumiri, mai spun cetățenii afectați, duc la concluzia că totul este un amestec plin de mizerie cu un miroas îngrozitor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
