Prezent în studioul Puterea Știrilor, președintele CCIR a vorbit despre nevoia de o legislație unitară pentru camerele de comerț europene. Acesta a explicat în ce fel complică inexistența acesteia activitatea mediului de afaceri.
„Noi suntem văduviți în România de o diplomație economică adecvată. Chiar este o greșală de interpretare la Ministerul de Externe vizavi de schimburile bilaterale între noi și țări mai îndepărtate. Ministerul de Externe se ia după niște cifre exclusiv bilaterale de schimburi comerciale între România și o țară, să spunem, din America Latină. Aici este o proastă interpretare, pentru că noi suntem un mecanism european, economia românească face parte dintr-un angrenaj european, nu mai avem o marcă proprie românească cu valoare adăugată mare. Dar nu e numai România în situația asta, și Ungaria, și Polonia, și Cehia. Că să nu credeți, de exemplu, că Skoda se vinde undeva în lume, fără acceptul lui Volkswagen, Audi, cum nu se vinde nici Duster sau Logan fără să dicteze Parisul. Adică noi am devenit o economie de subcontractori. Știu că multora nu le place sintagma aceasta, dar e o realitate încă, PIB-ul României este realizat 30% din industrie, față de 17% media europeană vest-europeană. Dar avem de lucru, facem și cauciucuri, Pirelli, Michelin, facem mobilă pentru Ikea, Dacia, cu Renault și Ford la un loc angajează 20.000 de oameni. Dar în industria auto, în România lucrează 206.000 de oameni care produc subansamble pentru mult mai multe branduri de automobile din lumea asta. Deci, iată că avem de lucru. Repet, noi nu avem, din păcate, o marcă românească. Spune și Eurostat, suntem pe ultimul loc la inovare, cercetare în Uniunea Europeană, ceea ce asta înseamnă. Noi nu avem un produs românesc, măcar minim 50% românesc cu valoare adăugată mare”, a afirmat Mihai Daraban.
Acesta a amintit de brandul Topoloveni, care este renumit, însă balanța economică a unei țări nu poate fi pozitivată pe baza vânzării unor gemuri sau soiuri de vin inventate recent. Prin urmare, mai spune invitatul, soluția este să acceptăm, în primul rând, ceea ce suntem, să aducem cât mai multe mijloace de producție în România și să fabricăm cât mai mult aici.
„Nu contează naționalitatea capitalului, nu contează că sunt făcute de francezi, germani, englezi, contează să consumăm ce producem intern. Asta, până la urmă, asta este creșterea PIB-ului sustenabilă, dacă vreți. Aici este problema noastră. Cu timpul, avem și noi de învățat. Mediul de business românesc este un mediu la prima generație, trebuie să recunoaștem, e subcapitalizat ș.a.m.d. Dar ne facem încet, încet loc pe piață. În ce privește nemulțumirile oamenilor de afaceri, acestea sunt legate de lipsa de predictibilitate. Niciodată n-am zis, domnule, cota aia e prea mare sau prea mică, sau TVA-ul e prea mic sau prea mare, ci lipsa de predictibilitate pe termen mediu și lung. Adică azi îl schimbi, mâine, iar îl schimbi, poimâine, iar îl schimbi. Aici este marea problemă a noastră și noi avem nevoie totuși de un cod fiscal, că am mai spus, nu prea mai avem cu ce să atragem acele producții de care vă vorbeam înainte, mijloace de producție să ne satisfacă ce vrea consumatorul român. Nu poți să-l atragi decât prin fiscalitate redusă”, a explicat Mihai Daraban.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
