Una dintre modificările aduse de ordonanța privind managementul instituțiilor de cultură este faptul că va oferi posibilitatea de a concura la șefia acestora și altor specialiști din domenii umaniste cum ar fi economic, juridic, lucru care va duce la o mai bună gestionare a resurselor existente. Ceea ce este important însă, subliniază Natalia Intotero, în direct, la Puterea Știrilor, este faptul că poziția de director adjunct va aparține specialistului în domeniu.
„În acest fel, managerul își va alege specialistul din instituția respectivă cu care să facă echipă. Managerul va avea rol de a dezvolta instituția din punct de vedere al investiției, de a atrage și fonduri externe, dar să și fie plătit cu un procent din acestea. Ne dorim salarii mai mari, dar acestea pot fi și prin atragerea fondurilor externe pentru dotarea, reabilitarea, dezvoltarea instituției respective. (…) Desigur, eu sunt convinsă că foarte mulți dintre viitorii manageri vor fi dintre cei care îndeplineac acum aceste funcții, deci vor fi chiar din partea specialiștilor. Dar avem și exemple în momentul de față cu foarte multe plângeri penale de hărțuire, agresivitate, comiterea anumitor infracțiuni”, a afirmat ministrul Culturii.
Cu alte cuvinte, concursurile vor fi deschise, publice, vor include un interviu pe teme de legislație și activitatea din domeniu și și un proiect de management prin care este prezentată viziunea de dezvoltare a instituției pe o perioadă de 5 ani. Întrucât au fost discuții legate de limitarea mandatelor, aceasta a fost eliminată, urmând ca împlinirea vârstei de pensionare să reprezinte încheierea acestora. Ministrul a amintit în continuare blocajele din cauza legislației.
„Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu se plângea recent că riscăm să pierdem foarte mulți bani externi, fonduri europene și prin PNRR, uneori din cauza întârzierii avizelor de la Ministerul Culturii. Da, așa este. Se lucrează după o metodologie din 2010. Avem foarte puțini experți care mai sunt în viață. Vorbim aici de experții acreditați de Institutul Național al Patrimoniului în urma unei selecții după o metodologie din 2010. Ca să ajungi să ai o expertiză în domeniul arheologiei sau al picturii, al restaurării unei case de patrimoniu, îți trebuie peste 10 ani de ucenicie, de lucru alături de cineva cu experiență, studii universitare, post-universitare, lucrări, cărți și așa mai departe”, a explicat Natalia Intotero.
Este un proces complicat, de durată, care dezavantajează generațiile tinere, care au puterea să parcurgă etape în ritm accelerat. În acest moment, în România unii experți sunt trecuți de vârsta de 84, 86 de ani și nu fac față solicitărilor, necesarului de avize pentru Comisia de Monumente Istorice, Comisia de Arheologie.
„Nu vreți să știți câte discuții și câte probleme, inclusiv pe zona de construcții de autostrăzi avem. Sunt numeroase trasee de autostrăzi și șosele care se blochează pentru că nu se stă la masa discuțiilor. Mă refer la acești experți cu cei din comisiile zonale, naționale, Ministerul Transportului, Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi, Direcțiile Județene de Cultură. De parcă cineva ține cumva cu dinții la domeniul lui, există această tendință de castă închisă și de aici foarte multe lucrări blocate. Eu nu sunt de acord ca lucrurile să rămână așa. Simt că există o rezistență, dar atâta timp cât sunt aici, pe acest post, nu mă voi lăsa până când lucrurile nu se vor relaxa”, a încheiat ministrul Culturii.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
