Potrivit acestuia, în Registrul Electoral figurează în prezent aproximativ 19.200.000 de alegători, cifră care variază constant. „Sunt vreo 19.200.000 de alegători. Variază cifra și vă spun de ce variază. Registrul Electoral este actualizat permanent, numai că nu au fost rezolvate niște probleme, pentru că nu au existat documente, nu a existat poate nici suficientă preocupare și nici colaborare între instituții. Sistemul informatic funcționează. A fost un caz la niște alegeri într-o localitate din Constanța, când a votat un ucrainean. Nu avea ce căuta, nu putea să fie nici cetățean român, iar la alegerile locale pot vota doar cetățenii Uniunii Europene cu reședință în România.”
50.000 de modificări pe an în Registrul Electoral
„Cei care au decedat trebuie scoși din registru, cei care împlinesc 18 ani trebuie introduși, iar cei condamnați prin hotărâri definitive, cu pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de vot, trebuie operați în registru. Din evaluările noastre, sunt cam 50.000 de modificări pe an.”
Aproape 14.000 de persoane de peste 100 de ani figurează încă în registru
„Avem vreo 13.000 și ceva, aproape 14.000 de oameni care sunt peste 100 de ani. E de gândit că poate trăiesc 1–2% dintre ei. Ceilalți, evident, sunt decedați, dar în lipsa documentelor – unele lipsesc istoric de 20 de ani – nu s-au putut opera.”
Președintele AEP a anunțat că va avea discuții cu Direcția Generală pentru Evidența Populației din cadrul Ministerului de Interne pentru identificarea unui mecanism mai eficient. „Mă văd săptămâna viitoare cu cei de la Direcția Generală pentru Evidența Populației. În același timp, am scris tuturor primăriilor. Nu poți să spui că nu găsești soluția să identifici dacă un cetățean care apare în registru cu 125 de ani este sau nu în viață.”
El a explicat că multe dintre aceste situații provin din erori administrative vechi, din perioada în care sistemele nu erau informatizate. „În anii ’90, când lucram la stare civilă, constatam că, atunci când deceda cineva, trebuiau făcute două comunicări: una către Institutul de Statistică și una la locul nașterii, pentru mențiunea pe actul de naștere. De multe ori aceste comunicări nu se făceau luni sau ani de zile.”
Zeci de mii de persoane între 90 și 100 de ani și sute de mii între 80 și 90 de ani
„Cu titlu de excepție trăiesc unii dintre ei, dar cei mai mulți probabil au decedat și trebuie verificați. Media de vârstă în România este în jur de 74 de ani.”
Decesele românilor din străinătate, o problemă nouă
„Foarte mulți români au decedat în ultimii ani în străinătate. Trebuie să găsim, împreună cu Ministerul de Externe și direcția consulară, mecanismul potrivit pentru a opera în timp real aceste decese. Un preot din Pamplona (n.r – oraș din Spania) îmi spunea că sunt foarte mulți români care au decedat acolo în ultimii ani. Toate aceste lucruri trebuie reflectate în Registrul Electoral. În anii ’90 existau comunități, inclusiv în comunitatea romă, unde 20–30% dintre oameni nu aveau acte de identitate. Nu știu exact cum mai stau lucrurile astăzi, dar și aceste cazuri trebuie clarificate.”
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
