Marți, 14 mai 2024, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României și Coaliția pentru Siguranță Rutieră au lansat proiectul legislativ care își propune să instituie săptămâna 15-21 mai, a fiecărui an, drept „Săptămâna siguranței rutiere”.
Scopul este acela al conștientizării nevoii de siguranță în trafic și de educare cu privire la măsurile preventive care să evite tragedii pe șoselele din România.
Au fost prezentate prevederile propuse prin inițiativa legislativă de Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranță naţională din Senat.
Nicoleta Pauliuc: “Inițiativa a fost inspirată din “ Ziua supraviețuitorilor de cancer””
“Teme precum “siguranță rutieră sunt mai importante decât cine va ocupa scaunul de primar în București. Această inițiativa a fost inspirată și din “ Ziua supraviețuitorilor de cancer”. Putem face lucruri împreună pentru a ridică nivelul de conștientizare pentru această temă socială de o importantă crucială. Și nu are cum să fie altfel din moment ce cifrele descriu o realitate brutală. S-au înregistrat 400 de mii de accidente rutiere dintre care 28 de mii de accidente rutiere cauzatoare de vătămări corporale. 4711 au fost accidente grave soldate cu decesul a 1634 de persoane și rănirea gravă a altor 3685 de persoane”, arată Nicoleta Pauliuc.
O medie zilnică de 13 accidente rutiere grave
“ Media zilnică o compar în permanență cu ceea ce înseamnă diagnosticul de cancer unde la fiecare 10 minute mor 10 oameni. Avem 86 de decese cauzate de accidente rutiere la un million de locuitori față de 46 cât este media europeană(…). Carnagiul de pe șosele nu poate fi redus decât prin eforturi integrate ale tuturor instituțiilor publice. Eu cred că siguranță rutieră trebuie inclusă serios în programa școlară și tematica trebuie reluată la diverse categorii de vârstă”, a conchis Nicoleta Pauliuc.
Cătălin Câmpeanu, director adjunct la Institutul de Studii Financiare (ISF) a subliniat faptul că “nu cuantumul amenzii și prima sancțiunii determină renunțarea la o faptă posibil contravenețională sau chiar infracțională ci, certitudinea aplicării acesteia”.
“Deci, faptul că vom da amenzi mai mari pentru anumite contravenții sau chiar infracțiuni de principiu nu va determina reducerea faptelor respective, ci doar certitudinea aplicării amenzii are efect. Da, în Elveția, în Italia, sunt camere de luat vederi, nu se trece pe roșu, sunt atenți la viteză. De ce? Pentru că aceste camere de lua vederi sunt cam peste tot. Poliția rutieră nu poate să gestioneze numărul atât de mare de mașini și de șoferii inconștienți, până se ajunge la ei. Ar trebui, într-adevăr, să încercăm să creăm poliției mijloacele necesare pentru a impune amenzile, așa cum sunt ele acum. Ulterior putem verifica dacă primele sancțiunilor trebuie mărite”, spune Câmpeanu.
Radu Dinescu UNTTR: “România este cunoscută la nivel european ca un sat fără câini”
“Vă lansez această provocare să facem o inițiativă prin care să se procedeze la verificarea încasării amenzilor pentru cetățenii străini. Noi, cu autoturisme sau cu camioane, cu vehicule comerciale, când trecem diferite frontier, uneori ni se fac aceste verificări să se vadă dacă am avut amendă, vreodată, în țara respectivă și nu a fost achitată. Ziceți că există cadru care permite acest lucru, deci e absolut important, pentru că România este cunoscută la nivel european ca sat fără câini”, afirmă Radu Dinescu, secretar general în cadrul Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
Costin Tătuc, consilier în siguranță rutieră: “Ne confruntăm cu generații de șoferi care au doar pregătirea minimă din școli”
„Există imperfecțiunile legii privind aplicarea contravențiilor, pentru că marea problemă în momentul de față nu este numărul de amenzi, mic, să zicem, aplicat, și este vorba de numărul mic de amenzi executate, adică de amenzi plătite. Ani de zile am tot discutat despre imperfecțiunile acestei OUG care reglementează regimul juridic al contravențiilor, despre această situație, care este aproape unică, a rămas aproape unică în Europa. Pentru a depune contestație, noi nu plătim decât această taxă de timbru de 20 lei. Foarte multe țări europene, dacă vrei depui contestație la o amendă de la legea circulației, trebuie să plătești și valoarea amenzii și, în funcție de ce hotărăște judecătorul, rămâne achitată sau se poate restitui.
(…) Dacă ne uităm acum la numărul amenzilor care sunt, să zicem, anulate de către instanță, vom vedea că este un procent foarte mic. Cu toate astea, e nevoie de instrumente pentru a putea acționa în masă, pentru că la un număr mic de polițiști, să știți că oricât ai încerca, de mult, să lucrezi, nu ai șanse să stăpânești foarte bine fenomenul. Să nu uităm că aceste sisteme de supraveghere video a traficului rutier există în Europa încă din anii 80. La un moment dat, în 2011, a apărut o directivă europeană, directiva 82 privind schimbul de date pentru aplicarea transfrontalieră a amenzilor. Vreau să spun că din acel moment lucrurile s-au văzut destul de mult și în țările europene, nu numai aici.
Sistemele au și alte avantaje: elimină contactul între polițist și cetățean. Nu mai ai problema aceea că are ceva cu mine polițistul. Pe de altă parte, ai putea degreva dintre forțele pe care le folosești pentru acțiuni dacă ai avea un sistem de monitorizare foarte bine pus la punct și ai putea folosi pentru zona educativă. Și pentru că am ajuns la zona de educație, e foarte important să faci educație pentru copii.
Da, este necesar să faci temeinic, cum se făcea o dată, cu manual, educație rutieră pentru clasele unu-patru. Apoi, anual, pentru fiecare dintre anii gimnaziali ș.a.m.d. Este la fel de necesar să faci conștientizarea adultului, pentru că noi avem o perioadă post-revoluționară în care treaba această s-a relaxat total, activitățile educative au fost superficiale sau aproape deloc.
Acum ne confruntăm cu generații de șoferi care nu au decât pregătirea minimă din școli, unde și acolo trebuie să discutăm despre modificarea programei, pentru că dacă discutați cu oameni care au obținut permisul de conducere în străinătate, veți vedea că rigorile sunt mult mai mari de atât”, a explicat consilierul în siguranță rutieră.
Există săptămâna globală a siguranţei rutiere (UNGRSW) care este o campanie bienală găzduită de OMS. Aceasta reuneşte indivizi, guverne, ONG-uri, corporaţii şi alte organizaţii din întreaga lume în vederea creşterii gradului de conştientizare cu privire la siguranţa rutieră şi pentru a face schimbări care să reducă numărul deceselor rutiere.
Evenimentul are drept scop să îndemne factorii de decizie să încurajeze mersul pe jos, cu bicicleta şi cu transportul public, astfel încât oamenii să se poată bucura de mobilitate. Această schimbare modală reprezintă una dintre recomandările din Planul Global pentru Deceniul de Acţiune 2021-2030
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News