Nu toți avem memorie istorică, dar dacă ținem cont de cea personală măcar, nu avem cum să nu ne amintim faptul că aceeași atmosferă plină de entuziasm am avut și după alegerile din 1996, 2004, 2014, și iată, și în 2025, spune istoricul Bogdan Bucur. La fel s-a întâmplat când au câștigat alegerile Emil Constantinescu, Traian Băsescu, Klaus Iohannis, a fost aceeași așteptare uriașă.
„Nu știu dacă Nicușor Dan le va da satisfacție tuturor celor care și-au pus speranțele în el. (…) Ceea ce știu cu siguranță este sursa principală a nefericirii, respectiv speranțele prost orientate și cele nerealiste. Dacă cineva și-a pus speranțe nerealiste în domnul Nicușor Dan, este posibil ca acestea să fie înșelate. De la acesta nu putem avea alte așteptări decât cele pe care le știm din performanța de la Primăria Capitalei, asta este. Nu sunt un votant al lui Nicușor Dan, vreau să fie foarte clar lucrul acesta”, a afirmat istoricul, dând drept exemplu starea parcurilor din București.
La întrebarea ce s-ar fi întâmplat dacă Nicușor Dan ar fi fost candidatul PSD, ajuns în turul al doilea alături de George Simion, istoricul consideră că acesta ar fi câștigat tot datorită argumentului alegerii răului cel mai mic. De altfel, în aceeași situație ar fi fost și Crin Antonescu, dacă ar fi reușit să treacă de primul tur.
„Coalițiile de dreapta au proiectat o imagine mefistofelică asupra Partidului Social Democrat pentru ca, prin ricoșeu, candidatul dreptei să pară a fi un tânăr călăreț pe un cal breaz. Așa au reușit să câștige alegerile, aruncând oprobiul public și cele mai negre etichete din jargonul penal al limbii române”, a explicat Bogdan Bucur.
La turul al doilea al alegerilor ultimelor decenii, am avut această formulă în care se ridică, cu extrem de multă dibăcie, valul de ură politică. De data aceasta, valul a fost ridicat încă din primul tur, ceea ce ne arată o nemulțumire gravă. Mai mult, este vorba despre frustrare, generată mai mult de o inechitate și mai puțin de o lipsă.
„Frustrarea generată de inechitate, de faptul că în condiții egale sau similare unul reușește și altul nu, genul acesta de sentiment prin comparație, cu o atribuire imorală a stării de bine a celuilalt, asta generează mai multă frustrare decât anumite lipsuri”, a subliniat istoricul.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
