Fostul ministru al Agriculturii, liberalul Daniel Constantin, a declarat pentru PS News că din 2015, când s-a votat Legea irigațiilor, și până în prezent, s-au plătit despăgubiri de aproximativ 1.000.000.000 euro.
„Dacă adunam toate sumele din despăgubiri, am fi avut banii necesari pentru reabilitarea infrastruturii principale de irigații”, a punctat Constantin.
Daniel Constantin a vorbit și despre prevenția în sector explicând că așa cum se face prevenție în Sănătate, așa și fermierilor trebuie să li se pună dinainte la dispoziție apă pentru a iriga culturile.
Peste 2 mil. de hectare sunt afectate de secetă
„Suntem în plină campanie de recoltat la porumb și floarea soarelui și din păcate, situația nu arată bine. Cred că nici ministrul Agriculturii n-are în momentul de față datele exacte, dar se vorbește despre o suprafață calamitată de peste 2 milioane de hectare.
Acum fac o paralelă cu ceea ce ne propuneam când am votat Legea irigațiilor, în anul 2015, când se vorbea despre reabilitarea infrastruirii principale, care să deservească 1,8 milioane de hectare.
Se vorbește din nou de despăgubiri și e bine că vorbim de despăgubiri, pentru că fără despăgubiri oamenii nu știu cum s-ar putea pregăti pentru campania de toamnă sau campania de primăvară din anul următor.
Eu mi-am propus să fac un calcul referitor la care au fost sumele despăgubirilor care au fost acordate din 2015, când s-a votat legea 269, Legea irigațiilor, până în momentul de față.
Nu cred că suntem departe de o sumă de 1.000.000.000 euro, care a fost atunci alocată prin lege tocmai pentru a combate efectele secetei.
Dacă anul acesta avem peste 2 milioane de hectare afectate, am înțeles că despăgubirile sunt oarecum record, 200-250 euro la hectar (vorbeau atât ministru Barbu, cât și premierul Ciolacu). E foarte bine că îi dăm (n.r. banii), dar asta însemnă un efort bugetar de peste 500 de milioane de euro.
Dacă adunam toate despăgubirile aveam sumele necesare pentru reabilitarea infrastruturii principale de irigații și atunci nu mai trebuia să plătim despăgubiri. Eu cred că asta era soluția.
Legea irigatiilor care trebuia să înceapă în 2016, trebuia finalizată până în 2020. Nu s-a întâmplat lucrul acesta. De fiecare dată s-au invocat restricții bugetare, s-a invocat lipsa banilor dar iată că atunci când vrem, găsim imediat resursele financiare.
Dar încă o dată, fac un apel și cred că asta trebuie să fie obiectivul în perioada următoare, să prevenim!
Haideți să alocăm bani, să terminăm odată reabilitare infrastructurii principale, repet, aceasta trebuia finalizată în 2020. Suntem sub 50% în momentul de față, pentru că dacă aveam infrastructura reabilitată, astăzi nu mai eram în această situație. Aș vrea să cred ca, dacă nu anul acesta, din anul viitor, să alocăm bani pentru prevenție, așa cum se întâmplă și în sănătate, adică pentru refacerea infrastructurii principale, să punem la dispoziția fermelor apă astfel încât să irige.
Dacă punem efortul bugetar de 500 de milioane pentru despăgubiri versus 500 de milioane pe care am putea să nu îi mai primim de la CE, aici trebuie să tragem semnalul de alarmă. Agenția, ministerul, cei care au semnat contracte cu beneficiarii, trebuie să plătească.
Dacă nu mai rambursează, Comisia, înseamnă un efort tot pe bugetul de stat, adică ar fi anul acesta un efort sau și anul viitor care ar ajunge la aproape 1.000.000.000 euro. De asta e important apelul pe care l-a făcut domnul Buda (n.r. Cod roșu în Agricultură).
Dacă ne uităm în profunzime, să știți că și acolo lucrurile sunt legate de irigații, pentru că sunt bani care s-au alocat pentru infrastructura secundară, aproape 300 de milioane de euro care au fost în imposibilitatea de a fi contractați de cei care au beneficiat și au semnat contracte de finanțare cu AFIR, pentru că aveau o încurcătură de legislație și anume erau considerați instituții publice și trebuia să facă procedura de licitație publică.
Acum înțeleg că lucrurile s-au modificat, poate e prea târziu, dar sper să nu fie târziu și să avem șansa să nu pierdem banii respectivi. Să-și facă procedurile, AFIR să plătească și după aceea să rambursăm banii de la Comisia Europeană, deși acolo trebuie un management foarte bun.
Sper, dincolo de conotațiile politice, să existe acest management bun la nivelul MADR, a AFIR, astfel încât să nu pierdem acești bani”, conchide Daniel Constantin.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
