În cadrul emisiunii Puterea Știrilor, Mihai Daraban, președintele CCIR, a discutat despre relația dintre mediul de afaceri și autoritățile statului, evidențiind lipsa unei legislații care să reglementeze aceste interacțiuni. Daraban spune că din păcate această colaborare se bazează pe relații și afinități personale, nu pe un dialog instituționalizat.
„Aș putea să spun că nu sunt statuate într-o legislație acest gen de relații, așa cum există în țările la care tindem să ajungem ca nivel. Totul se bazează din păcate, pe relații personale, pe afinități personale, pe faptul că intri, că te acceptă, că poți să discuți. Adică nu este un dialog din acesta, instituționalizat, de care niciunul, nici celălalt nu poate scăpa. De aceea, noi știți că am mai încercat niște modele de legi ale camerelor de comerț, care nu ne-au reușit din păcate, deși în această istorie de 160 de ani noi suntem la a 6-a lege a Camerei de Comerț”, a explicat Daraban.
El a amintit de contribuțiile semnificative ale camerelor de comerț în perioada interbelică, subliniind că agenții economici erau obligați prin lege să contribuie financiar la aceste instituții, spre deosebire de modelul actual din România, unde contribuția este voluntară.
„Cred că cea mai bună perioadă a fost perioada regelui Carol I 1886-1925, 39 de ani și prima parte a decretului legii 1450 dat de Regele Ferdinand în 1925. Dacă-mi aduc aminte bine, pe 06/04/1913 s-a dat un decret-lege de construire a sediului Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale București actualmente ASE. Și în 15/11/1926 a fost tăiată panglica. O mare contribuție financiară și spun arhivele statului, a fost asigurată de Camerele de comerț la construcția acelui sediu. Și după cum știți, n-am revendicat nimic. De asemenea, o mare contribuție financiară a Camerelor de Comerț din acea perioadă a fost efectiv calea ferată București-Constanța. Deci, Camerele de Comerț au jucat un rol esențial, pentru că erai atunci obligat prin lege să existe acea solidaritate. Practic, toți agenții economici erau obligați să contribuie la camera de comerț, cum este în Germania azi, cum este în Austria azi, cum e în Franța azi, cum e în Italia azi.
În România știți bine că există membrie voluntară, nu există bani de la buget deloc, dar nici n-am vrea. Noi am dori ca mediu de business să fie o înmatriculare anuală la Camera de Comerț. Noi avem nevoie de acei bani ca să creăm o rețea de atașați comerciali și să asigurăm acea diplomație economică care să internaționalizeze cât de cât business-ul românesc. Și pentru acești bani încasați, ca să nu fim rău înțeleși, suntem dispuși să fim controlați. Deci, nu fugim de un control pentru că nu cheltuim banii pe cazinouri. Deci suntem dispuși să avem un control dar flexibilitatea cheltuielii banului de către un privat este altfel decât cel de stat”, spune președintele CCIR.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
