Prezent în studioul Puterea Știrilor, sociologul Darie Cristea a explicat cum este posibil ca, în unele sate mai ales, să candideze primari care se află deja la al cincilea sau al șaselea mandat.
„Nu mi-aș pune problema dacă e sănătos pentru democrație, ci dacă e sănătos pentru o comunitate. Pentru că da, e adevărat că la noi s-a și exagerat foarte mult în ultimii 30 de ani cu întinerirea clasei politice, cu schimbarea. Nu există alegere la care să nu vină cineva care să nu ne promite schimbarea, întinerirea. De fiecare dată toți promit că nu mai sunt ăia și în final vedem că de fiecare dată se întâmplă același lucru și peste patru sau opt ani vin alții care ne promit că n-o să mai fie ăia cu două mandate în urmă”, a afirmat sociologul.
Cu toate acestea, mai spune Darie Cristea, au loc niște schimbări. În ce privește Parlamentul, spre exemplu, chiar dacă este perceput în general ca o instituție încremenită, acesta a avut mai multe generații de senatori și deputați.
„Au fost câteva generații de parlamentari, de la ăia care au venit, normal, dinainte de 89, că n-aveau de unde să vină din altă parte, până la parlamentari de 24 de ani, 25 de ani. Deci acolo e o înnoire perpetuă. Și cu toate acestea, vedem că tot nu suntem mulțumiți de acea instituție. Și nu e vorba doar de o chestiune subiectivă, pentru că da, sunt niște probleme absolut evidente cu modul în care instituția funcționează și începem să ne întrebăm dacă e vorba doar de oameni, că sunt bătrâni, că sunt tineri, că sunt… nu știu cum. S-ar putea să nu fie vorba doar de oameni”, a arătat Darie Cristea.
În ce privește obținerea de către același om a mai multor mandate succesive, specialistul spune că situația nu se putea întâlni decât în mediul rural.
„În mod evident, în mediul urban era mult mai dificil să avem situații de tipul acesta și faptul că se întâmplă în mediul rural mă face să înțeleg sau să cred că acolo cam orice scenariu este posibil. Se poate să se întâmple acest lucru pentru că oamenii s-au obișnuit cu un primar și sunt mulțumiți de el sau n-au vrut niciodată să schimbe, să vadă cum e. (…) Sau e vorba de faptul că s-a trecut prin niște valuri de transformări în ceea ce privește legislația, nu știu, achizițiile publice, digitalizarea, adică niște oameni care s-au adaptat la vreo patru schimbări, tehnice, din ultimii 30 de ani și se pare că s-au adaptat cu succes. Sigur, ne putem uita și la alte lucruri. De exemplu, ne putem uita dacă respectiva localitate este tradițional fieful unui anumit partid, dacă alte partide au structuri, să spunem așa, subdezvoltate acolo sau nu au deloc. Ne putem uita dacă, așa cum menționați, într-un caz, au avut sau nu au avut contracandidați, pentru că până la urmă, dacă n-au avut, n-aveai ce să faci. Sigur, puteai să nu mergi la vot sau puteai să lași buletinul alb. Ne putem uita la prezența la vot ca să înțelegem lucrurile astea. E foarte greu de înțeles ce este acolo”, a mai adăugat invitatul.
Mai mult, spune acesta, legislația a început să-i avantajeze pe primarii în funcție, mai ales în comunitățile mici, de când avem votul acesta dintr-un singur tur. Legat de diferențele dintre urban și rural atunci când vine vorba despre alegeri, sociologul susține că este mai ușor să ai un control asupra comunității într-un sat. O posibilă explicație ar fi lipsa unei concurențe serioase. O alta ar fi că oamenii de la sat ar putea fi mai ușor de mulțumit, întrucât au o altă dimensiune a ceea ce înseamnă o lucrare publică, o asfaltare, o modernizare.
„Dar cu cât comuna e mai mică, de exemplu, cu atât treaba asta, presupunând că ai resursele necesare, e mai ușor de de rezolvat repede, în timp ce mediul urban are o dimensiune publică mult mai accentuată. În mod evident, într-o comună mică, probabil că aproape toată lumea îl cunoaște pe primar, pe viceprimar, ș.a.m.d. În timp ce, în mediul urban, cei mai mulți dintre noi și e normal așa, nu l-am văzut decât la televizor, pe primar. Și atunci dimensiunea publică și efectiv electorală a acestor alegeri locale în mediul urban este mult mai pronunțată, în timp ce în mediul rural este o chestiune și nu de presiune, dar de foarte multe ori de legătură umană, de comunitară. A, l-ați dat jos pe ăla după ce ne-a ajutat timp de două mandate ? Îl cunoaștem că e Ghiță al lui Georgică… Adică sunt lucruri care tind să ajungă și la un nivel personal și te gândești că dacă nu ești destul de supărat pe primar, poate e mai bine să-l lași. Există și situația inversă și nu știu dacă este mai bună, în care apar concurențe acerbe între doi-trei candidați în aceeași comună și de multe ori se ajunge la situații cu complicații ilegale, dacă nu mai rău”, a completat sociologul Darie Cristea.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
