Într-o ediție specială Puterea Știrilor, transmisă din Parlamentul European de la Strasbourg, europarlamentarul PSD Vasile Dîncu, vicepreședinte în Comisia specială pentru Scutul democrației europene, a explicat poziția României în dezbaterea privind introducerea unei vârste minime de 16 ani pentru accesul pe rețelele sociale, dar și provocările uriașe în protejarea democrației în era digitală.
„Eu sunt vicepreședinte al comisiei speciale care se ocupă de protecția Europei, de protecția populației față de manipulări și agresiuni din afară. Lucrăm la un raport amplu, pe care îl vom finaliza anul viitor, în iunie. Tema vârstei minime pentru accesul la rețelele sociale este una interesantă, dar și controversată.
Este foarte greu să introduci o legislație prin care să interzici prezența adolescenților pe rețele. Adolescenții sunt extrem de activi pe aceste platforme; acolo își formează identitatea, sentimentul de apartenență, sociabilitatea. Face parte din socializarea lor normală.”
„Soluția nu este interzicerea tinerilor, ci reglementarea platformelor. Trebuie să recunoaștem că ele produc și efecte negative”
„Eu aș merge invers: să reglementăm mult mai mult. Marile platforme trebuie să devină conștiente că există conținuturi necontrolate care produc o socializare negativă. TikTok, de exemplu, are algoritmi care favorizează emoțiile negative. Viralitatea se bazează pe reacții negative. Reacția pozitivă are mult mai puțină greutate. Asta influențează emoționalitatea tinerilor.”
Dîncu amintește că UE deja a început să reglementeze sectorul digital:
„DSA-ul European (n.r – Digital Services Act) este un început extraordinar în legislația platformelor. Avem și actul privind inteligența artificială. Dar marile platforme încearcă să evite aceste responsabilități. Presiunea este mare, inclusiv din partea Statelor Unite. Platformele trebuie să eticheteze mai mult conținutul. Trebuie o formă de cenzură de calitate, de responsabilitate – nu poți pune pe rețele orice formă de violență, orice îndemn la ură sau respingere. Nu putem lăsa totul în voia algoritmilor. Ar trebui să aducem marile platforme la masa discuțiilor. Autoreglementarea este esențială, la fel ca în presă. Nu se poate cenzura perfect. Există deja tendințe, de exemplu metode de frânare: atunci când dai share sau like, să te întrebe platforma dacă ești sigur că vrei să distribui acel conținut. Este un început.”
„Educația digitală trebuie introdusă în școli ca disciplină obligatorie. Avem nevoie de ghiduri și pentru părinți”
„Sunt țări care au introdus deja astfel de discipline. La noi a existat un manual – făcut de Academia Cațavencu – despre cum se citește presa. Copiii trebuie să învețe cum citești mass-media, cum înțelegi sursele, ce înseamnă manipularea.
Educația digitală trebuie să devină disciplină obligatorie. Și nu doar pentru elevi: trebuie ghiduri pentru părinți, care contează enorm în primii ani.
Iar platformele trebuie și ele să introducă elemente educative obligatorii”, a mai declarat Dîncu, în direct la Puterea Știrilor.
„Reglementăm doar platformele de peste 5 milioane de utilizatori. Trebuie să coborâm pragul la un milion, sunt mii de platforme nereglementate”
„Astăzi reglementăm doar platformele cu peste 5 milioane de utilizatori. Sunt mii sub acest prag, care difuzează mai departe conținutul de pe marile platforme, fără nicio monitorizare. Ar trebui să coborâm pragul la un milion. Trebuie să definim clar limitele libertății de exprimare. Avem nevoie de o cenzură de calitate și de autocenzură, inclusiv pentru influenceri. Limita libertății de exprimare trebuie clarificată. Nu în sensul cenzurii brute, ci al unei cenzuri de calitate, a responsabilității. Educația trebuie să fie și pentru creatorii de conținut, pentru influenceri. Ei trebuie să respecte reguli.”
„Apărarea democrației e foarte grea. Singura armă este dialogul. Populiștii câștigă fiindcă oferă idei simple”
„Este foarte greu să aperi democrația. Democrația nu are instrumente de forță. Singura modalitate de apărare este dialogul, transparența, inteligența. Există o inteligență a democrației: toleranță, atenție, capacitatea de a înțelege poziția celuilalt. Cei care vin cu idei simple conving mai ușor: ‘E simplu, eliminăm pe toți care nu ne plac’. Sau: ‘Tu, cetățeanul, ești mereu bun, nu ești responsabil de nimic, ești victimă’. Aceste teorii flatează oamenii. Populismul câștigă teren în crize, dar pe termen lung democrația are mai multe șanse. Trebuie doar să creăm generații tot mai inteligente. Democrația nu există fără oameni, fără forța societății civile. Bunul simț al oamenilor e uneori mai puternic decât orice comitet”, mai spune europarlamentarul.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
