Pe 8 mai, președintele Klaus Iohannis va face o vizită la Washington pentru a primi un premiu din partea Statelor Unite ale Americii. Despre ce premiu este vorba dar și despre candidatura președintelui la șefia NATO, a vorbit Remus Pricopie, rector SNSPA, în cadrul ediției de astăzi a emisiunii Puterea Știrilor.
Iohannis este primul șef de stat din Europa care primește un astfel de premiu pentru leadership performant în ce privește relația transatlantică. Au mai primit astfel de premii prim-miniștri, cancelari, dar nu președinți, a arătat Remus Pricopie, care spune că cele două momente, primirea premiului și anunțul SUA privind susținerea lui Mark Rutte nu se anulează unul pe celălalt.
„Sunt profesor și simt nevoia să le consider ca făcând parte din două categorii diferite. Adică Atlantic Council nu este o structură guvernamentală, este un think-tank american, un ONG foarte influent și de la bun început, de când a fost înființată această organizație a avut ca obiectiv într-o manieră echilibrată, echidistantă, să promoveze teme euroatlantice. Deși se cheamă Atlantic Council, în acest ONG activează atât americani, cât și europeni, inclusiv în structura conducerii, în rândul cercetătorilor, dacă vreți. Este un ONG care are pe de o parte o dimensiune de policy adviser, deci recomandări de politici publice, dar au și componente de cercetare și fac lucruri pe care în alte țări le regăsim în institute de cercetare specializate”, a subliniat rectorul SNSPA.
Prin aceste distincții, Atlantic Council încearcă să evidențieze faptul că anumite personalități s-au remarcat la nivel euroatlantic printr-o serie de activități, în anul anterior sau în întreaga carieră.
„În ceea ce-l privește pe președintele Iohannis, nu este o surpriză pentru mine, dumnealui a mai fost recunoscut la nivel european cu alte distincții, iar poziția domniei sale, atât pe teme europene, cât și pe teme euroatlantice, a contat de foarte multe ori. Aș vrea să vă dau un exemplu. În urmă cu doi-trei ani se vorbea despre apărarea europeană versus NATO. În Consiliul European au fost foarte puțini care au încercat să țină echilibrul pe această discuție periculoasă, pentru că nu este NATO versus Uniunea Europeană, ci trebuie să avem NATO în colaborare cu Uniunea Europeană. După ce România, prin vocea președintelui și prin vocea miniștrilor noștri de externe, au promovat această temă de mai multe ori, ieri, la întâlnirea de la NATO s-a discutat despre cooperarea dintre NATO și Uniunea Europeană și, eventual, nou creatul post de comisar pe apărare, dar și cooperarea cu alte zone în Pacific”, a arătat Remus Pricopie.
În ce privește alegerea secretarului general al NATO, a mai spus acesta, nu este o competiție obișnuită în care se votează și la sfârșit câștigă cine are mai multe voturi, ci este vorba despre una ca cea de la Vatican, la finalul căreia toată lumea este de acord cu cel ales. Dacă un singur stat se opune, atunci procesul nu se poate finaliza.
„Evident că toate statele membre au responsabilitatea votului pe care îl acordă, dar eu sesizez un lucru pe care puțin l-au menționat public până acum: nu există absolut nicio voce împotriva președintelui Iohannis, dar există câteva voci importante împotriva premierului Rutte. Atenție, mă refer la persoană, la candidatul Rutte. În ceea ce îl privește pe președintele Iohannis, argumentele domniei sale, care de fapt sunt argumentele României… Atenție, aici a apărut în spațiul public ideea că Iohannis e interesat de ceva anume. Nu, eu cred că România este interesată să joace un rol important când e vorba de apărarea noastră, iar tema aceasta a NATO și a rolulului flancului estic în NATO este mult mai veche. Datează de când am avut summit-ul NATO la București, în urmă cu 16 ani”, a amintit rectorul SNSPA.
Acesta a adăugat faptul că în 2007-2009 atunci s-a pus problema că, în continuare, NATO, care a fost gândită ca o structură EU vest-europeană și nord-americană, trebuie să aloce resurse și capabilități și în partea de est, pentru că, din păcate, pericolul vine în continuare dinspre Rusia.
„Noi nu prea am fost luați în seamă atunci. Președintele Băsescu a spus acest lucru la nivelul summit-ului NATO, unde au participat miniștri de externe români, dar și miniștri de externe și lideri din zona de est. Noi am semnalat, România a semnalat cu mult înainte de 2014 că Rusia nu se oprește numai la Georgia și la situația din Donbas și că nu este exclus să înceapă un război cât se poate de clasic și n-am fost luați în serios în momentul 2014, respectiv Crimeea, care a reprezentat o ocupare pur și simplu a unui teritoriu care nu face parte din Federația Rusă. Apoi, din păcate, este războiul declanșat de Rusia în Ucraina începând cu 2022. Prin urmare, să începem o discuție despre acest pericol în 2008 și să nu recunoaștem nici în 2024 că flancul estic trebuie întărit sub toate formele, inclusiv, dacă vreți, la nivel de leadership, eu cred că nu este foarte inteligent. Ceea ce a făcut președintele Iohannis prin anunțarea publică a candidaturii – eu citesc altfel această mișcare. Dincolo de interesul pe care l-a prezentat de câteva ori explicit pentru această poziție, eu văd și interesul pentru a discuta subiecte importante legate de modul în care NATO trebuie să acționeze, de modul în care NATO trebuie guvernat în anii care urmează”, a mai afirmat invitatul.
Acesta a subliniat faptul că înainte de a vorbi despre o persoană și o poziție este necesară o discuție despre viitorul alianței Nord-Atlantice.
„Iar viitorul NATO trebuie să se construiască, așa cum s-a întâmplat și în acești 75 de ani, pe încredere. Iar aici aș vrea să mai prezint un aspect despre care nu se vorbește public foarte mult. NATO sărbătorește 75 de ani în acest an, în 1989, deci odată cu schimbarea regimurilor comuniste, NATO avea jumătate din țările pe care le are astăzi în structura sa și după aderarea Finlandei și Suediei. Dar structura, poziția de secretar general NATO a rămas tot timpul, în general în Europa Occidentală și mult mai specific, în Europa Nord-Occidentală. Olanda, de exemplu, a deținut de trei ori această poziție, timp de 21 de ani, în trei mandate diferite. Am avut o singură dată un italian, am avut o singură dată un spaniol, un belgian. În rest, Marea Britanie, Danemarca, cred că Germania, dacă-mi aduc bine aminte o singură dată, și Danemarca. Această poziție de secretar general, în concluzie, nu a trecut de Zidul Berlinului. Păi, cum suntem parteneri egali și avem încredere să ne apărăm unii pe alții, dar nu avem încredere să dăm leadershipul pentru un mandat dincolo de Zidul Berlinului, ați văzut că și Polonia a prezentat același lucru, și Turcia. Chestiunea legată de geografia leadershipului, dacă pot să mă exprim așa. Ungaria, de asemenea, a precizat foarte clar că poate că a sosit momentul ca cineva din est să conducă NATO. Repet, eu văd partea bună și există multe părți bune în raport cu această competiție. E un moment în care putem să înțelegem mai bine încă o dată, ce înseamnă NATO și de ce a fost creată această instituție”, a explicat Remus Pricopie, rector SNSPA.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
