Datele finale după numărătoarea voturilor, arată că Alianța PNL-PSD a câștigat detașat alegerile, cu peste 50%, urmată de AUR și Aliața Dreapta Unită. Politologul Radu Carp a comentat, în cadrul emisiunii Puterea Știrilor, rezultatele obținute de partide la alegerile locale și europarlamentare.
„Tot în cadrul acestei emisiuni, în luna aprilie, am spus că România va avea una dintre cele mai mari prezențe la vot la alegerile pentru Parlamentul European. Se pare că am avut dreptate. Acum așteptăm și cifrele prezențelor din alte țări, însă România se clasează într-un pluton fruntaș, dacă nu chiar pe locul întâi în Europa. Deci, din acest punct de vedere cred că adevărații câștigători ai acestor alegeri sunt cetățenii români, care pot spune cu fruntea sus că au fost în favoarea ideii europene prin prezența masivă la vot, indiferent de opțiunea pe care au exprimat-o. În al 2-lea rând, cred că s-a mai confirmat o teorie care a fost vehiculată mult timp și a fost foarte des contestată, anume că această alianță PSD-PNL va eșua în momentul în care va lua sub 50%. Scorul cumulat pe țară este undeva la 53-54%, vom vedea rezultatele finale, ceea ce înseamnă că orice procent peste 50% este echivalent cu un succes de etapă, aș spune, pentru că nu putem vorbi niciodată într-o construcție politică de un succes definitiv. Deci, cred că alianța PSD-PNL a reușit o performanță notabilă datorită faptului că a fost practic prima competiție electorală în care cele două partide s-au prezentat împreună sub această formulă cu candidați comuni în unele orașe, în altele liste separate. În fine, a fost o alianță atipică, care a reușit să arate că a meritat acest efort, cel puțin pentru această etapă”, a arătat politologul.
În al treilea rând, a mai spus acesta, sistemul politic politic din România trece printr-o schimbare esențială.
„În urmă cu 10-15 ani, era vorba despre o altenanță la putere stânga-dreapta, la care se adăuga în mod clasic și UDMR, care pivota, pe lângă cele două partide. După aceea am avut mai multe partide care și-au asumat rolul acesta de pivot, deci am devenit un sistem așa numit de doi și jumătate, adică două partide mari și o jumătate, adică un partid mai mic, care înclina balanța. După aceste alegeri, avem un sistem de tipul trei și trei jumătăți, pentru că avem un pol care este foarte mare, respectiv PSD-PNL și care grupează un partid de dreapta și unul de stânga, dar care încep să se apropie din punct de vedere ideologic, adică spre centru. Și avem o opoziție populistă, extremistă, formată, atenție, din mai multe forțe politice. Da, de aceea am spus un partid de trei și trei, plus trei, adică avem nu numai AUR, dar avem și partidul doamnei Șoșoacă, SOS. România, avem și acest partid bizar, PUSL și avem PRM. Iarăși o chestiune foarte interesantă, PRM nu a intrat în Parlament, dar am văzut rezultatele. E, practic, o revenire a acestui partid după mulți ani în care a fost în letargie, fără să propună un candidat. Asta înseamnă că, de fapt, acest pol suveranist este împărțit în trei-patru partide mai mici, care sunt în comeptiție. De cealaltă parte, vedem o opoziție să spunem progresistă, mai liberală, axată în momentul de față în jurul figurii lui Nicușor Dan. El este liderul de facto al Alianței. Am înțeles că, mă rog, la USR sunt mari tensiuni și cred că domnul Nicușor Dan e liderul necontestat. A câștigat a doua oară alegerile. Va fi contestat domnul Dominic Fritz, pentru că acesta a și declarat că va candida împotriva lui”, a explicat Radu Carp.
Acesta a adăugat că, de cealaltă parte, avem și un candidat independent, Nicu Ștefănuță, care a reușit să adune voturi și să intre în Parlamentul European.
„De aceea avem un sistem trei plus trei, adică trei partide mari, trei centre de putere sigur disproporționate, pentru că noi vorbim de o alianță de peste 50% și niște partide care împreună fac undeva la 30% dar, atenție, dacă se adună și aceste mici resturi, vedem că ajungem la un oarecare echilibru. Deci toate aceste partide progresiste, extremiste, plus partidul minorității, respectiv UDMR, care ar putea să fie să spunem, un fel de balanță la puterea actuală. Dar nu sunt, pentru că ele sunt foarte divergente”, a subliniat invitatul emisiunii Puterea Știrilor.
Legat de intrarea partidului Dianei Șoșoacă în Parlamentul European, politologul spune că nu este o surpriză, întrucât toate sondajele realizate înainte de alegeri o situau undeva între 4-5% în ce privește intenția de vot.
„Diana Șoșoacă a câștigat mult din diaspora, care s-a radicalizat și mai mult. Aici s-a întâmplat o fenomen foarte interesant. Diaspora s-a radicalizat odată cu apariția AUR și, odată ce AUR a devenit prea bătrân, să spunem, prea clasic, în preferințe a apărut doamna Șoșoacă. Și mai este un aspect: este o figură feminină. Cred că mulți români din Italia, de exemplu, o compară în mod nejustificat cu doamna Meloni și spun că dacă o femeie de tipul acesta, venită din siajul naționalist, a reușit, de ce n-am putea noi să facem în România ca o femeie să aibe același aplomb? Adică sunt multe aspecte care indicau cumva. Sigur, era la limită, trebuie să recunoaștem, dar, atenție, apetitul cetățenesc al românilor a împins-o pe doamna Șoșoacă în Parlamentul European. Adică o prezență foarte mare a făcut ca acest partid să treacă pragul electoral. Acesta e paradoxul, adică oamenii au votat, de fapt, împotriva acestor partide, dar crescând prezența, le-au adus în Parlamentul European”, a subliniat Radu Carp.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
