Deși spun că au înțeles mesajul oamenilor transmis la alegerile din toamnă, partidele politice nu par să fi asimilat, de fapt, lecția primită, este de părere Remus Pricopie, rectorul SNSPA.
„Crin Antonescu are toate motoarele electorale posibile, cu patru structuri politice care-l susțin, pentru că și minoritățile reprezintă o structură politică. Cum să fii pe locul 2, 3, 4, alții spun chiar 5? Este inadmisibil așa ceva. Motoarele acestea funcționează, a fost nominalizat și trecut în acordul dintre cele patru formațiuni politice în urmă cu 60 de zile. În 60 de zile, trebuia să bați minimum 25 de județe. Din punctul meu de vedere, Crin Antonescu a ratat 60 de zile în care putea să se prezinte celor care nu-l cunosc”, a afirmat rectorul SNSPA, dând drept exemplu generația fiului său, de 27 de ani, care nu știe cine este candidatul comun al coaliției.
Crin Antonescu a lipsit de pe scena politică în ultimii 10 ani, are o problemă mare cu tinerii și nu numai cu convingerea electoratului de stânga ci și cu a celui de dreapta. Motivul – faptul că în zona dreptei este foarte mare aglomerație, cu Nicușor Dan și Elena Lasconi, cel puțin până în acest moment.
„Eu m-aș simți foarte confortabil cu Crin Antonescu președinte. Dar nu-i suficient, ai nevoie de 5-6 milioane de voturi, în special din zona tinerilor și în cea de stânga. Apoi, pe zona de stânga, până nu și-a anunțat intenția de a candida Victor Ponta, nu aveai pe nimeni. Păi, cum să lași o pungă electorală care reprezintă aproape 33% liberă, nereprezentată? Unde se vor duce oamenii ăștia în absența unui candidat pe care să-l agreeze? Unii rămân acasă, alții se pot duce la Victor Ponta. Dar alții se vor duce către candidatul comun, probabil pe ultima sută de metri, și alții către zona așa-zis suveranistă pentru că acolo discursul pare apetisant. Deci dacă facem abstracție de elementele de tip infracțional pe care, atenție, oamenii de rând o să spună că și Barna era infractor când a candidat, după care, după ce n-a mai candidat, n-a mai fost infractor. Deci oamenii care nu se uită cu multă atenție la aceste afirmații ar putea să spună că este jocul clasic electoral. Dacă anunță Pricopie că va candida, în trei zile și el este infractor. Dacă anunță Bolojan că va candida, în patru zile și Bolojan e infractor. Deci sunt obișnuiți. Prea mult ne-am jucat cu aceste afirmații”, a mai spus Remus Pricopie.
Acesta este motivul pentru care oamenii se uită spre Călin Georgescu, însă vestea proastă pentru el este că este deja în scădere. Pe de o parte, oamenii au început să vadă cine este Călin Georgescu, pe de altă parte, încep să se alinieze candidații. Crin Antonescu va crește, adaugă invitatul, luând voturi dinspre alianță dar și dinspre cei nehotărâți, care vor decide în ultimul moment, dacă vom avea o finală cum a fost cea din toamna trecută, așa cum s-a întâmplat în cazul Elenei Lasconi.
„Pentru că, pe ultima sută de metri, am anunțat că o voi vota pe Lasconi. Nu sunt votant USR, nu sunt simpatizant Lasconi. Dar în turul 2, așa cum era planificat pentru 8 decembrie, cu opțiunea între Călin Georgescu și Lasconi, opțiunea mea era clară”, a explicat Remus Pricopie.
Legat de declarațiile lui Victor Ponta, candidat la alegerile prezidențiale, privind reorganizarea sistemului de învățământ, Remus Pricopie spune că preocuparea acestuia pentru zona educației este una reală.
„În decembrie 2012, bugetul Ministerului Educației era de 17 miliarde de lei. În decembrie 2014, când am plecat, după ce am aprobat bugetul pentru 2015 – era de 34 de miliarde de lei. Deci în doi ani, s-a dublat. Ministrul Educației nu este capabil să facă așa ceva singur pentru că bugetul nu este la el, dar premierul poate să-l sprijine, ceea ce s-a întâmplat. Deci preocuparea lui Victor Ponta pentru educație a fost reală.
Mai este un mare proiect, cu Banca Mondială, care a început să fie implementat după ce am plecat noi și Victor Ponta ca prim-ministru și eu ca ministru, de 240 milioane de dolari, cred, pentru acces și echitate, adică ceea ce spunea Victor Ponta în programul său, de sprijinire a copiilor, de reducere a analfabetismului funcțional, etc. Legat de România Educată, nu sunt de acord cu Victor Ponta, el privește subiectul strict dintr-o perspectivă politică, este proiectul lui Iohannis, deci clar nu-i bun. Cine a avut răbdarea să vadă ce ce înseamnă România Educată o să vadă că sunt foarte multe lucruri bune acolo. Nu s-au rezolvat toate problemele prin România Educată”, a explicat fostul minsitru al Educației în guvernele Ponta 2, 3.
Acesta a dat exemplul reformei educației făcute de Liviu Maior în perioada 1992-1996, ale cărei urmări nu au fost vizibile imediat, ci mult mai târziu. În plus, a adăugat Remus Pricopie, în timp ce România făcea un împrumut în 1995 de 50 de milioane de dolari pentru universitățile din România, Ungaria, o țară mult mai mică, împrumuta 400 de milioane de dolari pentru același lucru. Astfel, prezența Universității din Szeged în Top Shanghai, poate fi explicată și în acest fel. Topul Shanghai, a mai explicat rectorul SNSPA, măsoară mai degrabă investițiile în universități, decât performanța academică.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
