Prima zi a summitului NATO s-a încheiat cu asigurări pentru sprijin pe termen lung pentru Ucraina, fără a fi urmate însă de susținerea aderării țării. Despre concluziile importante ale acestei prime zile a vorbit, în cadrul emisiunii Puterea Știrilor, Remus Pricopie, rectorul SNSPA.
„Noi știam dinainte să înceapă acest summit că nu se va întâmpla acest lucru. De altfel, este și complicat, pentru că aderarea presupune și respectarea articolului cinci, adică dacă o țară este atacată, celelalte țări sprijină, intervin, situația în Ucraina deja este complicată, Ucraina este atacată. Deci cum interpretezi sau cum acționezi într-un astfel de caz? Vă mai aduc aminte că atunci când România și numai România, toate țările care au aderat la NATO au avut anumite probleme de rezolvat înainte de a fi declarate membre, una dintre probleme era aceea a acordului cu țările vecine. S-a discutat foarte mult că România a semnat în timpul președintelui Constantinescu, acord de bună vecinătate, inclusiv cu Ucraina, recunoscând granițele. Evident că au fost voci, dar ce se întâmplă cu românii din Ucraina. Ucraina nu poate să semneze un astfel de acord de bună vecinătate, pentru că nu are o bună vecinătate cu Rusia, din motive evidente, Rusia invadând această țară în urmă cu 2 ani. Aderarea la NATO a fost gândită pentru situații de pace sau fără tensiuni. Nu ne aflăm într-un astfel de caz, dar, în același timp, summitul de la NATO aduce elemente de noutate și pentru Ucraina, dar și pentru noi, pentru celelalte state și am să vă dau câteva exemple. Este vorba de declarația fermă, nu numai președintelui statului, Unitrule Mericic, și a șefilor de stat și de guvern, că vor sprijini Ucraina pentru a-și recăpăta 100% independența, acum aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei fiind ocupat împotriva regulilor de drept internațional, de către un stat agresor, respectiv de către Rusia”, a afirmat Remus Pricopie.
O altă problemă pe care o semnalează acesta este felul în care este pregătită NATO pentru a face față celui mai negativ scenariu posibil.
„Când stai într-o clădire, arhitecții îți garantează că această clădire face față unui scenariu de cutremur sau de inundații. (…) Constatăm că de fapt, deși s-au asumat niște obiective de genul 2% minimum din PIB pentru armată, nu este respectat peste tot. Și aici sunt multe comentarii de ce nu este respectat acest procent de 20% din bugetul pentru armată. Industria militară este totuși o industrie limitată, dovadă acest echipamente Patriot. Nu poți să scoți câte vrei în două luni. În continuare, țările NATO nu au industrie de război, Rusia are industrie de război, a reușit să-și pună pe picioare fabricile, să producă gloanțe, muniție, ș.a.m.d. Țările din NATO… se vorbea despre Canada în presă zilele respective, nu cred că s-a schimbat ceva în materie de strategie militară și industrie militară în Canada din 2000, din ianuarie 2022, înainte să înceapă războiul și până astăzi. Dar am dat exemplu Canada pentru că e îndepărtată, nu e în zona de conflict. Dar nici în România nu s-au întâmplat foarte multe lucruri în materie de industrie de război… Vorbim de acel 2% din PIB și din păcate, îmi pare rău, uneori ne facem rău singuri. Ne-am pus și noi pe lista celor care nu îndeplinesc 2% din PIB, deși lucrurile sunt îmbunătățite. Noi am aruncat 2%, chiar mai mult de 2% din PIB, dar o componentă importantă din bugetul Ministerului Apărării este achiziția, iar achizițiile nu s-au făcut în general pe piața externă, nu s-au putut face din motive de capacitate de producție în timpul evaluat inițial. Deci, iată că noi nu ne-am încălcat angajamentul, dar (…) a anunțat că suspendă orice livrare către Europa până nu asigură necesarul în Ucraina. Iar noi eram pe această listă de livrări…” a explicat Remus Pricopie, rectorul SNSPA.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
