Sociologul Remus Ștefureac a comentat la Puterea Știrilor evoluția percepției românilor asupra direcției în care se îndreaptă țara, subliniind că, deși sondajele recente arată o ușoară creștere a pesimismului, indicatorii pe termen mediu rămân relativ stabili.
Referitor la această ușoară creștere a pesimismului, sociologul a explicat:
„Sigur, dacă analizăm cifrele în contextul ultimilor șase luni sau ultimilor trei ani, diferențele nu sunt foarte mari. Concluzia – poate surprinzătoare în contextul zgomotului de fond și a unor măsuri, care nu au avut cum să fie populare – este că acest indicator rămâne destul de stabil. Adică nu văd o prăbușire a ponderii celor care cred că țara merge într-o direcție bună așa cum nu văd creșterea explozivă a celor care cred că țara merge într-o direcție greșite.
Am avut un astfel de fenomen acut, aș spune, undeva la finalul anului 2021, când aproape 90% dintre români spuneau că țara merge într-o direcție greșită. Atunci aveam o criză politică gravă, suprapusă pe o pandemie care, din păcate, secerase mii de vieți în spitale. Și era un contrast foarte puternic între iresponsabilitatea politică și ceea ce se întâmpla în viața reală.”
Ștefureac a mai menționat că situația actuală nu se compară cu acea perioadă, iar ponderea celor care consideră că țara merge într-o direcție bună se menține la aproximativ un sfert din populație:
„Nu vedem acum un fenomen similar, dimpotrivă, un sfert din populație care spune că țara merge într-o direcție bună. Îl aveam și în 2024 și în 2023. Deci lucrurile sunt relativ constante și, așa, oarecum ca un element de culoare, vedeam, de exemplu, un sondaj de opinie publicat ieri în Statele Unite apropo de direcția în care cred americanii că merge țara lor, și avem vreo 67% care spun că SUA merg într-o direcție greșită.”
În privința diferențelor demografice în percepția asupra direcției țării, sociologul a explicat că pesimismul este mai accentuat în mediul rural și printre persoanele cu studii primare sau medii, în timp ce tinerii și cei cu studii superioare manifestă un optimism relativ mai mare:
„Dacă în cazul tinerilor vorbim în primul rând de factori psihologici: tinerii sunt mai optimiști din fire, până la urmă, încă n-au dat de greutăți. Poate unii dintre ei, cu siguranță, au dat de greu, dar evaluează lucrurile un pic mai moderat, poate mai relaxat. Repet, specific vârstei și vorbim de tinerii cei tineri și cei foarte tineri, cu vârsta de 18-29 de ani.
Dacă ne gândim la persoanele cu studii superioare, sigur, acolo avem o evaluare și mai moderată. Poate acolo regăsim și o parte din simpatizanții liderilor care iau măsuri, hai să le descriem, reformiste și în felul ăsta ne putem explica aceste cifre.”
Ștefureac a subliniat că factorul decisiv pentru pesimism este, de fapt, nivelul veniturilor:
„Altfel spus, nivelul de veniturilor în mediul rural este mai scăzut. Prin urmare, reziliența, rezistența în fața șocurilor determinate de inflație, de creșterea unor taxe se resimte mult mai puternic asupra persoanelor cu venituri mai mici. Același lucru este valabil și în cazul persoanelor cu studii primare, elementare, care de regulă, ocupă locuri de muncă mai prost plătite, prin urmare veniturile lor sunt mai mici, deci nu au cum să vadă lucrurile printr-o lentilă foarte optimă.”
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
