Discuțiile privind planul de reorganizare administrativ-teritorială a României, asumat și de PSD și anunțat de premierul Marcel Ciolacu, nu sunt noi, acestea au mai avut loc și în trecut, între 2011 și 2014. La vremea respectivă, planul a fost abandonat, întrucât alianța Uniunea Social-Liberală s-a destrămat, amintește Adrian Țuțuianu, invitat în studioul Puterea Știrilor. Funcționăm conform unor planuri de organizare teritorială stabilite în 1968, însă aceasta nu este ceva specific României, toate statele europene fiind preocupate de această problemă. Senatorul PSD a menționat cazul Poloniei, care a ajuns la 14 zone de dezvoltare, Grecia care, în 2008 a redus numărul municipalităților de la 5000 la 300-360.
„Este important că Partidul Social Democrat, premierul Marcel Ciolacu, au adus în atenția opiniei publice acest subiect, despre care, din păcate, nu s-a discutat în campania electorală absolut deloc. În al doilea rând, Partidul Național Liberal a spus că sprijină ideea de reorganizare administrativ-teritorială, cel puțin la nivel declarativ. La nivelul societății există o anume percepție pozitivă. Da exemplu, Camera de Comerț și Industrie a României a spus că este nevoie de o asemenea reformă. Bună parte a populației îmbrățișează teza reorganizării administrativ-teritoriale. Există însă și opoziție. UDMR se teme că, prin comasarea unor localități, a unor județe, și-ar putea pierde anumite drepturi. Dar există și, poate, unii care vorbesc mai puțin, dar care sunt nu sunt interesați ca această reorganizare să se întâmple”, a afirmat senatorul PSD.
Spre exemplu, funcționari din primăriile care s-ar putea desființa, lideri politici, primari, viceprimari, consilieri locali, lideri ai consiliilor județene s-ar putea să nu dorească acest lucru. Mai mult, ideea în sine este bine primită, dar dacă mergi într-o localitate și anunți că va fi desființată, inclusiv cetățenii s-ar putea să nu aibă o reacție favorabilă. Cu toate acestea, explică Adrian Țuțuianu, vorbim despre comasare, nu neapărat despre desființare.
„Pe de o parte, este nevoie de o reducere a costurilor cu administrația publică centrală. Cred că administrația publică centrală trebuie să funcționeze nu doar cu mai puține ministere și agenții, ci și cu mai puțin personal cu atribuții care să fie transferate către administrația publică locală, ministerele urmând a avea rol de reglementare și control. În al doilea rând, este nevoie de digitalizare, pentru că dacă digitalizăm întreaga administrație publică, oamenii își vor rezolva mai ușor problemele. Prin ghișeul.ro, oamenii pot să-și plătească taxele și impozitele fără să fie nevoie să meargă la sediul primăriei. Ai un sistem digitalizat de emitere a autorizațiilor de construcție. Dacă încarci online documentele, primește autorizația online”, a afirmat în continuare social-democratul.
În al treilea rând, avem foarte multe localități mici, cel mai vehiculat exemplu în acest sens fiind cel al satului Bătrâna, din Alba, care are mai puțin de 100 de locuitori. Acesta nu este singurul exemplu, fiind multe localități care au 500-600 de oameni.
„E greu de de susținut un sistem în care la 1000 de locuitori ai un primar, un viceprimar, nouă consilieri locali și 20 de salariați în primăria respectivă. Proiectele mari de dezvoltare, finanțările europene pot fi obținute mai ușor dacă se lucrează pe unități administrativ-teritoriale mai mari. Sunt două soluții una poate fi comasarea care înseamnă și consultarea populației prin referendum și a doua formulă, prevăzută de codul administrativ, dar care n-a avut finanțare până acum, este aceea a consorțiilor administrative, în care mai multe localități se reunesc și stabilesc împreună cheltuielile care privesc achizițiile. Fac împreună achizițiile sau fac împreună un compartiment de achiziții care le deservește pe toate. (…) Este o propunere a USR-ului de transformare a actualelor regiuni de dezvoltare, lucru care nu implică modificarea constituției, în loc de 40 de județe, să avem opt”, a explicat Adrian Țuțuianu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
