România va dona un sistem de rachete PATRIOT Ucrainei. Invitat joi în emisiunea Puterea Știrilor, Aurel Cazacu, expert militar, a explicat posibilele consecințe ale acestei decizii.
„Putin este un om care are multă ură în el”
„Deci, părerea mea este că, în primul rând, vorbim de donație și, cum am mai spus, de multe ori, ar trebui ca să se aprecieze de către partea ucraineană faptul că facem o donație și că din banii contribuabililor dăm acest sistem Patriot. Ar fi bine să ne pună și pe noi pe lista participanților la reconstrucția Ucrainei. Din alt punct de vedere, eu am susținut că nu aș fi de acord și nu sunt de acord cu donarea, pentru că noi suntem în fața frontului și este un motiv foarte plauzibil pentru Putin să ne critice, să ne arate cu degetul și să nu uităm. Putin este un om care are multă ură în el. Deci, acuma, de câte ori va fi ceva, ne va arăta cu degetul și va spune uite, România e o țară membră NATO, care a contribuit și a dat Ucrainei ceva cu care Ucraina poate omorî ruși. Deci, din acest punct de vedere nu consider că e o acțiune înțeleaptă, pentru că ați văzut că nici Polonia nu a dat un sistem Patriot ș.a.m.d.
Am făcut o donație din banii poporului, iar orice ne vor trimite Statele Unite sau țările NATO ca să punem în locul acestui sistem și bineînțeles că va fi SUA, va trebui să plătim. Deci vor trebui bani. Era bine ca domnul președinte sau CSAT-ul să ne spună ce intenționează și cât ne vor costa sistemele care vin. Părerea mea este că CSAT-ul trebuia să ordone reluarea procesului de achiziții militare prin care să ducem la întărirea sistemului de apărare și contracarare a acțiunilor rusești vizavi de România, pentru ca România să nu se mai depopuleze, să întărim sistemul de apărare și tineretul să nu mai plece din România, care este o acțiune indusă de război, dar care face mult rău României din toate punctele de vedere. Asta trebuia să spună CSAT-ul și păcat că nu a făcut”, a declarat Aurel Cazacu în direct la Puterea Știrilor.
„Cu ce avem acum, România nu poate să se apere în cazul unui atac al Rusiei”
„Deci, eu, în sufletul meu, ca român, ca cetățean român, consider că acum, după ce s-a hotărât donarea CSAT-ul, Ministerul Apărării și ceilalți trebuie să găsească argumente prin care să contracarăm și acuzațiile care ni le va face Putin. Cum spuneam, Putin e un om rău. România nu intră în vizorul Rusiei, în sensul să fie atacată. Nu trebuia noi să dăm aici, de la marginea Europei, unde avem de apărat flancul estic, ci trebuia să dea America, să dea Marea Britanie, Germania, Franța, nu România, pentru că România a avut unu până acum o săptămână, acum o săptămână a mai apărut încă unu și acum am rămas tot cu unul (n.r – sistem de rachete Patriot). Deci nu-i normal acest lucru, din punctul meu de vedere, ca simplu cetățean, pe baza argumentelor menționate înainte. Cu ce avem acum, România nu poate să se apere în cazul unui atac al Rusiei, până când forțele NATO vor veni în România.
Problema este că, eu cred că acolo, la nivelul Ministerului Apărării și la nivelul NATO, sunt elemente care pot fi întreprinse să ne apărăm. Nu-s de acord nici cu cei care spun că în 2 săptămâni trimit forțe și astea. La Kogălniceanu, la Câmpia Turzii și în alte părți sunt forțe NATO și soldați NATO care în caz de ceva ne vor apăra. Eu pot să spun, ca fost militar, că în țările NATO sunt trupe de intervenție rapidă care dacă astăzi Putin ar veni să ne atace, mâine am avea aici și soldați și alte lucruri. Dar noi, România, singură nu ne putem apăra, de aceea facem parte din NATO și NATO nu ne va lăsa să fim călcați în picioare de către Putin”, a mai explicat expertul militar.
CSAT a decis: România va dona un sistem PATRIOT Ucrainei
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis, joi, având în vedere deteriorarea semnificativă a situaţiei de securitate în Ucraina, donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT.
„Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem Patriot”, se arată într-un comunicat CSAT.
Redăm integral comunicatul CSAT:
„Miercuri, 21 februarie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.
Principala temă abordată a constituit-o grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România.
La doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale.
Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei.
Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun. România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere. În același timp, sprijinul NATO trebuie însă însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale.
În acest sens, membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context.
De asemenea, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum și menținerea eforturilor de susținere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C., România va continua să colaboreze cu aliații pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare și apărare robuste și eficiente, pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră, precum și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova.
Totodată, în CSAT a fost analizat și aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului care contribuie la implementarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării și reducerea deficitelor identificate de autoritățile NATO.
La nivelul Alianței, există o nouă abordare a planificării apărării și, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliații pot coopera pentru identificarea capabilităților pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operațională, cu integrarea priorităților naționale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilități.
Planurile României pentru dezvoltarea capabilităților sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 și în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susținute de un angajament politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare.
Membrii Consiliului au evaluat, totodată, și activitatea desfășurată în domeniul securității cibernetice la nivelul instituțiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum și principalele obiective pentru anul 2024.
În contextul multiplicării amenințărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al dezvoltării exponențiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituțiile cu atribuții în consolidarea rezilienței cibernetice a României.
De asemenea, au fost aprobate o serie de acțiuni prioritare pe care să le aibă în atenție Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului național de securitate cibernetică și la consolidarea capabilităților de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internațional de cooperare în domeniu.
Totodată, membrii Consiliului au analizat și activitatea CSAT în anul 2023 și au decis transmiterea Raportului de activitate al Consiliului, spre aprobare, Parlamentului României”.
Context
Președintele Klaus Iohannis a declarat, în 7 mai, după întâlnirea de la Casa Albă cu președintele Joe Biden că unul din punctele de discuție a fost o eventuală cedare către Ucraina a unui sistem Patriot de apărare anti-aeriană.Iohannis a explicat că României i s-a cerut să cedeze o unitate, însă o decizie în acest sens va avea loc în cadrul Consiliului Național de Apărare a Țării (CSAT).
„Există evident nevoia unor sisteme de apărare anti-aeriană în Ucraina. Sisteme avansate. În ultimele săptămâni există o discuție despre cine poate să pună la dispoziție Ucrainei sisteme Patriot pentru apărare anti-aeriană. Aceste discuții au ajuns și la noi.
Și președintele Biden a pus în discuție asta și am spus că suntem dispuși. Vom discuta în CSAT, să vedem ce putem să oferim și ce putem primi în schimb, pentru că este inacceptabil ca România să rămână fără apărare anti-aeriană”, a transmis Iohannis.
Întrebat ce sistem ar putea fi cedată, atâta timp cât există unul singur funcțional la noi în țară, Iohannis a detaliat:
”Există unul funcțional care va rămâne în România. Celelalte care sunt în stare avansată de operaționalizare și despre unul dintre acestea era vorba”, a completat președintele României.
Dezvoltarea sistemului de apărare antiaeriană PATRIOT a început la sfârșitul anilor 1960 cu scopul de a contracara amenințarea aeriană din acea perioadă.
Phased Array Tracking Radar to Intercept on Target – PATRIOT a intrat în dotarea Armatei Statelor Unite în anul 1984. Sistemele de apărare PATRIOT au fost întrebuințate pentru prima dată în războiul din Golf, din 1991, cu misiunea de a apăra aerodromurile și porturile maritime vitale, precum și centrele de comandă și control din Arabia Saudită și Israel, împotriva rachetelor balistice irakiene SCUD.
Cea mai importantă caracteristică a sistemului PATRIOT, și cea care se pare că face diferența, este faptul că sistemul este conceput să poată angaja, simultan, mai multe ținte.
Odată cu achiziționarea sistemelor PATRIOT de către România, în anul 2018 a luat ființă Regimentul 74 PATRIOT aflat în subordinea Statului Major al Forțelor Aeriene, reprezentând, în primul rând, un nou capitol în istoria sistemului național de apărare antiaeriană și antirachetă.
România a achiziționat cea mai recentă versiune de sisteme PATRIOT aflata în serviciu şi testata în luptă, capabilă să angajeze toate tipurile de amenințări aeriene actuale, se precizează pe site-ul Ministerului Apărării.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
