Europarlamentarul PSD Vasile Dîncu a declarat, într-o intervenție la emisiunea „Puterea Știrilor”, ediție specială realizată de la Parlamentul European din Strasbourg, că extinderea Uniunea Europeană trebuie privită în primul rând ca o decizie politică și de securitate, în contextul geopolitic complicat generat de războiul din Ucraina.
„Discuția este foarte complicată și aceste evenimente au complicat și mai mult lucrurile. Războiul din Ucraina a complicat și mai mult discuția despre extindere. Ea se află acum în mijlocul unor dileme aici, în Europa. Discuția despre extindere nu trebuie privită nici ca un cadou pentru țările care vin, nici ca un risc și nici ca o simplă problemă tehnică. Este o problemă politică și o problemă de securitate a Europei. Dacă vom reuși să ducem la capăt proiectul de lărgire a Uniunii Europene, atunci vom fi mai puternici”, susține Vasile Dîncu.
Scenariul decuplării R.Moldova de Ucraina prinde contur
În prezent, Uniunea Europeană are nouă state candidate și un potențial candidat, Kosovo. Una dintre dilemele majore discutate la Bruxelles și Strasbourg este dacă instituțiile europene trebuie reformate înaintea extinderii.
„Unii spun că nu putem face o lărgire cu toate aceste state până nu schimbăm instituțiile europene. Eu cred că aceasta este o falsă dilemă. Putem reforma instituțiile chiar în procesul de extindere. Țări precum Republica Moldova, Muntenegru sau Albania pot fi absorbite relativ ușor într-o Uniune de 27 de state. Dar există și state foarte mari, precum Ucraina sau Turcia, care pot bulversa anumite procese, inclusiv piețele. Agricultorii francezi sunt deja nemulțumiți de importurile din Ucraina, iar în Polonia au existat proteste pe această temă.
O variantă ar fi extinderea în mai multe etape. Într-o primă fază ar putea intra Republica Moldova și unele state din Balcanii de Vest, precum Muntenegru sau Albania, care au început deja reformele necesare. Ulterior ar putea urma Ucraina. Există și ideea unei integrări graduale, în care statele candidate nu devin imediat membre cu drepturi depline, ci intră treptat în anumite politici – de exemplu în piața unică sau în piața energiei – iar ulterior în alte domenii. Există pericolul ca unele țări să fie percepute ca state de categoria a doua, ceea ce ar putea genera nemulțumiri politice și publice”, potrivit europarlamentarului.
Un alt obstacol major este mecanismul decizional din UE, în special dreptul de veto.
„Este tot mai greu să credem că, cu dreptul de veto care există în acest moment, se mai poate face extinderea. Pentru orice țară se găsește cineva care să blocheze procesul. Există discuții despre extinderea votului cu majoritate calificată în Consiliul European, inclusiv pentru politica externă. Ar fi posibil chiar fără schimbarea tratatelor. Este o propunere interesantă, jurnalistic vorbind, aceea de a suspenda temporar dreptul de veto pentru anumite state. Dar pentru asta ar fi nevoie tot de unanimitate”, susține social-democratul.
Reformarea Comisiei Europene
Extinderea ridică și problema funcționării instituțiilor europene. Una dintre ideile discutate este reorganizarea Comisiei în „clustere” tematice și consolidarea rolului vicepreședinților executivi: „Dacă păstrăm principiul «un comisar pentru fiecare stat», iar Uniunea se extinde cu încă cinci sau șase țări, am ajunge la o Comisie cu peste 30 de comisari. Ar fi foarte greu să găsești portofolii relevante pentru toți.”
Dîncu consideră că și Parlamentul European ar trebui să aibă un rol mai important în procesul de extindere.
„Unele state ar putea cere referendumuri naționale pentru admiterea unui nou membru. În acest context, Parlamentul European ar trebui să aibă un rol mai puternic, inclusiv în stabilirea condițiilor de preaderare. Extinderea este un element important în politica de securitate a Europei. Nu trebuie să ne gândim doar la costuri, ci și la beneficiile strategice. România este foarte interesată de aderarea Republicii Moldova. Ne dorim ca Republica Moldova să se întâlnească cu România în Uniunea Europeană și sprijinul nostru pentru acest obiectiv este total. Doamna Maia Sandu pare tot mai hotărâtă să meargă alături de România în acest proiect, în care încercăm să ne întâlnim în Uniunea Europeană”, a concluzionat europarlamentarul.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
