Europarlamentarul PSD și vicepreședinte al Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat, în emisiunea Puterea Știrilor – ediție specială de la Parlamentul European de la Strasbourg, că a propus introducerea unei taxe europene de 1% pe profitul firmelor de jocuri și pariuri online, ca soluție alternativă de finanțare a bugetului Uniunii Europene, în special pentru zona educației.
„În primul rând, nu este ambiția mea să impun noi taxe, dar trebuie să înțelegem cum stăm. Comisia Europeană a prezentat un buget de 2 trilioane de euro pentru care nu are bani. Au vrut să introducă niște taxe, unele dificile pentru România, dar nu există consens și asta înseamnă că bugetul Uniunii Europene rămâne fără bani: fără bani pentru fermieri, fără bani pentru programul Erasmus, fără bani pentru dezvoltare locală, subiecte de interes pentru țara noastră. Așa că am căutat niște soluții alternative împreună cu colegii mei din Comisia pentru bugete și am identificat o primă idee: această taxare a jocurilor de noroc online. Am venit cu această idee pentru că vorbim de o piață comună europeană și de diferențe foarte mari de fiscalitate.”
Victor Negrescu a arătat că nivelul de impozitare diferă semnificativ de la un stat la altul:
„Sunt state care aplică un impozit pe profit de 5%, altele care aplică un impozit de 40%. România nu este competitivă din acest punct de vedere. Există state care au tot ce înseamnă licențe naționale, dar există și companii care eludează legislația națională, iar acest lucru nu este normal.”
Industria jocurilor de noroc generează o cifră de afaceri de aproximativ 200 de miliarde de euro
Potrivit eurodeputatului, inițiativa are și o componentă de combatere a criminalității și a evaziunii fiscale:
„De aici am gândit această idee de a veni cu o măsură europeană, să combatem criminalitatea, să combatem infracționalitatea, dar și să colectăm adecvat. Astăzi, această industrie generează o cifră de afaceri de aproximativ 200 de miliarde de euro. Potențialul este foarte mare. În fiecare an, piața crește cu minimum 5%. Dacă scoatem din zona de industrie neagră ceea ce se întâmplă în prezent, probabil că această industrie poate ajunge la 300–400 de miliarde de euro.”
În acest context, europarlamentarul PSD consideră că o astfel de taxă poate genera venituri importante pentru educație:
„Cred că acele câteva miliarde pe care le-am putea câștiga în plus ne-ar permite să finanțăm zona de educație, mai ales accesul la educație. Vorbim de câteva zeci de milioane de euro care pot fi adunate în cadrul financiar multianual. Am văzut până acum un răspuns pozitiv din partea colegilor mei din Parlamentul European. Am discutat cu raportorii care se ocupă de dosarul resurselor proprii, cu comisarul pentru bugete, cu lidera grupului social-democrat din Parlamentul European și cred că, ușor-ușor, vom reuși să avem sprijinul necesar. Această măsură creează un mediu concurențial corect pentru Europa, taxează acolo unde se fac foarte mulți bani, combate criminalitatea și eludarea fiscalității, se asigură că profiturile rămân în spațiul european și nu pleacă din Uniunea Europeană. Se asigură și o anumită protecție socială și o informare corespunzătoare a celor care folosesc aceste tipuri de servicii, astfel încât să nu ajungă într-o zonă cu probleme.”
„Pornim de la această premiză pentru că, în primul rând, avem nevoie de o reglementare comună. Dacă începeam din start cu un procent foarte mare, ar fi fost mult mai dificil să obținem consensul statelor membre. Eu nu le spun statelor membre să adauge 1%. Le spun că trebuie 1% pentru resursele comune europene. Unele state, precum Austria, care aplică un regim de taxare de 40%, vor lua 1% din acest procent. Altele, precum Malta, Cipru sau Estonia, care aplică taxe foarte mici, probabil vor adăuga 1% în plus. Sunt multe activități care au un impact social, uneori nefast, și care trebuie bine reglementate la nivel european. Bugetul Uniunii Europene trebuie să aibă resurse pentru toate aceste priorități, iar în acest caz vorbim despre o taxă pentru educație, provenită dintr-o industrie care profită de piața unică europeană”, a mai explicat vicepreședintele Parlamentului European.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
