VIDEO Titus Corlățean, despre trimiterea de trupe în Ucraina: Noi trebuie să apărăm statele din interiorul Alianței

Titus Corlățean, invitat Puterea Știrilor 27.02

Dacă nu există niște clauze de securitate și niște garanții foarte clare care să oblige statele semnatare să  respecte angajamentele stabilite printr-un tratat chiar și internațional, este posibil ca acesta să nu valoreze nimic, spune  Titus Corlățean, fost ministru de Externe.

„Noi avem în istorie exemple de acest gen, când s-au încheiat acorduri, tratate internaționale care au stabilit niște lucruri fără clauze de securitate foarte clare. Acestea n-au fost respectate și mă refer direct la Federația Rusă sau la Rusia, indiferent de denumirea sa. Spre exemplu, faimosul Memorandum de la Budapesta, din 1994, când Ucraina, stat independent, ieșit din URSS și Federația Rusă autoproclamată, continuatoarea URSS, spre deosebire de toate celelalte 14 foste republici denumite succesoare, cu o diferență deci de regim juridic, au încheiat un acord. În esență, acesta spunea că Ucraina cedează arsenalul nuclear provenit din fosta URSS de pe teritoriul său Federației Ruse, în schimbul garantării frontierelor și integrității teritoriale. Cât a valorat acest tratat, am văzut în 2014, cu anexarea ilegală a Crimeei, cu operațiunile ruse în Donbass, Luhansk, Donețk și după 24 februarie 2022. Valoarea tratatului a fost zero”, a afirmat Titus Corlățean, invitat în studioul Puterea Știrilor.

Un alt context istoric, chiar dacă mai îndepărtat, este la fel de reprezentativ pentru profilul Moscovei. În 1877, țarul Rusiei i-a solicitat prințului Carol, care încă nu era rege, acordul pentru traversarea trupelor ruse pe teritoriul Principatelor Române, prin sudul Dunării, pentru a începe operațiunile împotriva Imperiului Otoman. A avut loc acordul internațional bilateral de la Livadia, care a permis trecerea trupelor ruse pe teritoriul României, în schimbul angajamentului Rusiei de a-i respecta integritatea și frontierele. Datorită Armatei Române, rușii au obținut capitularea Imperiului Otoman după care au urmat Congresele de pace de la San Stefano și Berlin, în 1878.

„Aleksandr Gorchakov, reprezentantul țarului, a afirmat atunci, în prezența delegației române, conduse de Brătianu: veți primi Dobrogea, care era a noastră, în schimb veți ceda cele trei județe din sudul Basarabiei, Rusiei. Șocat, Brătianu îi spune direct lui Gorchakov: Excelență, am negociat Tratul de la Livadia, care stipula  respectarea frontierelor și integrității teritoriale. Vădit deranjat și iritat, acesta a răspuns: Da, excelență, așa este, dar noi ne-am angajat să asigurăm respectarea frontierilor față de ceilalți, nu față de noi. A fost un exemplu de cinism al unei mari puteri”, a subliniat fostul ministru de Externe.

Prin urmare, a repetat acesta, niciun acord de încetare a focului, cu referire la situația din Ucraina, nu va rezista prea mult fără clauze de securitate clare.

„România a fost în prima linie în toată această perioadă. Am susținut integritatea teritorială, suveranitatea prin eforturile comune cu aliații și partenerii noștri, dar sunt lucruri pe care e bine să nu le facem pentru că, până la urmă, strict pe angajamentele internaționale ale României, noi suntem țară membră NATO, la frontiera estică a alianței. Ceea ce avem de făcut este să apărăm ce avem de la această linie de frontieră spre interior. Noi avem de apărat, împreună cu aliații statele membre și popoarele de acolo”, a explicat titus Corlățean.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: