Un milion de tineri vor vota pentru prima dată la alegerile din acest an. Invitat marți în emisiunea Puterea Știrilor, sociologul IRES, Antonio Amuza a susținut că intenția de participare la vot a tinerilor este una, declarativ, foarte ridicată, în contextul în care la alegerile parlamentare din anul 2020 au mers la vot puțin peste 25% dintre tinerii români, iar rata de participare cea mai crescută în rândul tinerilor în ultimii 8 ani a fost la alegerile europarlamentare din 2019 când au ieșit la vot peste 40% dintre tineri.
„Vorbesc cu studenții mei și îi întreb la cursul de comunicare politică exact asta: în ce măsură mergeți la vot? Și sunt surprins, anul acesta, mai mult decât în oricare alții ani din trecut, să văd toate mâinile ridicate. Toți studenții mei spun că vor merge la vot și apoi discutăm despre problema principală care-i mână să meargă acolo. Și majoritatea vorbesc despre dezamăgirea față de clasa politică, chiar dacă e o temă relativ abstractă, că nu pot spune cu adevărat punctul pe ce înseamnă această dezamăgire exact, cum operaționalizăm asta, cu siguranță e vorba despre modul în care s-a făcut politică și modul în care s-a comunicat politica în ultimii ani.
Am văzut asta inclusiv în câteva dezbateri la care am participat ca invitat, am prezentat o parte din sondajele noastre și am văzut un dialog între tineri și reprezentanții clasei politice, un dialog foarte aprins în care tinerii spuneau <<nu vă mai vrem pe cei care sunteți de atâția ani în politică, noi vrem să ne implicăm>> Și cred că, chiar dacă sigur nu se încolonează toți tinerii acum să intre în partide politice, vedem în continuare cam aceleași figuri, inclusiv în spațiul politic, cu siguranță există o dorință de a consuma altceva, un alt tip de politică. Și asta pentru că ea s-a internaționalizat, s-a globalizat, vedem cum arată o politică făcută pe Tiktok, vedem cum arată o politică făcută în spațiul acesta european, la care aspirăm până la urmă cu toții, chiar și votanții AUR de care vorbeați mai devreme. Și atunci, pe baza acestui context, cred că o bună parte dintre tineri își doresc în momentul acesta să rescrie, dacă vreți, modul în care politica va fi făcută”, a declarat sociologul Antonio Amuza, în direct la Puterea Știrilor.
Un milion de tineri vor vota pentru prima dată la cele patru tururi de alegeri din 2024
La alegerile din acest an vor vota pentru prima dată circa 1 milion de tineri, cu vârste între 18 şi 22 de ani, care au devenit majori după ultimele alegeri legislative, din septembrie şi decembrie 2020.
În total, pe listele Autoritătii Electorale Permanente (AEP) sunt înscrisi 18,96 milioane de cetăteni români, din care 943.878 au domiciliul în străinătate şi pot vota la sectiile deschise în tările de reşedintă.
Pe listele de alegători din acest an se află un număr de 230.005 de tineri cu vârsta de 18 ani, jumătate dintre ei fiind din mediul urban, 225.251 de 19 ani, 222.994 de 20 de ani , 218.061 de 21 de ani şi 219.519 de 22 de ani.
Datele AEP scot în evidentă şi altă realitate a societătii româneşti, respectiv numărul mare de naşteri de după 1967-1968, când regimul comunist a declanşat politica de creştere a natalitătii. Pe listele Autoritătii Electorale, categoriile de vârste cuprinse între 56 de ani şi 35 de ani (născuti în perioada 1968-1989) sunt cele mai numeroase, numărul de votanti înscrisi variind între un maxim de 492.795 şi un minim de 316.694, semnificativ peste nivelul din celelalte perioade.
Tinerii din România, pe primul loc în UE la intenția de vot
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la intenția de vot în rândul tinerilor pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, potrivit unui sondaj dat publicității de Comisia Europeană. 78% dintre cei intervievați din rândul tinerilor cu vârste între 15 și 30 de ani spun că vor merge să voteze. Este cel mai mare procent înregistrat în rândul celor 27 de țări UE, în timp ce media europeană este de 64%. De notat că în unele țări europene, tinerii pot vota de la vârsta de 16 ani.
România este urmată în clasament de Portugalia cu 77% și Belgia cu 69%.
Ponderea votanților potențiali este mai mică în Malta (47%), Letonia (46%) și Luxemburg (41%). În Bulgaria, Letonia, Luxemburg, Malta și Țările de Jos, mai mult de unul din cinci respondenți a răspuns că nu va vota, deși este eligibil (între 21% și 31%).
Aproximativ unul din doi (49%) dintre tinerii europeni intervievați declară că au luat măsuri pentru a schimba societatea, cum ar fi semnarea unei petiții, participarea la un miting sau trimiterea unei scrisori unui politician, în ultimul an. În nouă state membre, cel puțin 50% dintre tineri răspund că au întreprins o acțiune în ultimul an pentru a schimba societatea.
Ponderea cea mai mare este observată în România (57%), în timp ce cea mai mică se înregistrează în Cipru (31%), Luxemburg (33%) și Suedia (34%).
Sondajul a fost realizat online, în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024. Atunci când tinerii din întreaga UE sunt întrebați cât de familiarizați sunt cu modalitățile de implicare în UE, 46% declară că sunt la curent cu alegerile europene. Aproximativ un sfert (24%) sunt familiarizați cu canalele de socializare și site-urile web ale UE – de exemplu, Portalul european pentru tineret.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
