Profesorul universitar Dan Dungaciu comentează furnizarea de sisteme Patriot Ucrainei. Invitat luni în emisiunea Puterea Știrilor, Dungaciu a criticat diferențele de opinie pe o temă atât de sensibilă. „Pare că instituțiile nu-și articulează foarte bine ceea ce vor să spună” este de părere Dan Dungaciu, care pune în balanță declarațiie decidenților politici și declarațiile făcute de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad.
„Dacă România e în primejdie să intre într-un război, ce are să-și pună pe masă?”
„Lucrurile acestea nu sunt clarificate bine și populația primește tot felul de semnale. Când se uită la televizor și îl vede pe președintele statului, mesajul este cel pe care l-ați sugerat și dumneavoastră, un apel la calm, România nu este în pericol. Când se uită la televizor și vede mesajele șefului Statului Major, acele mesaj sunt de alt tip, că România trebuie să pregătească pentru război, că este aproape iminent. Strategic, nu se comunică așa, pentru că pare că instituțiile nu-și articulează foarte bine ceea ce vor să spună și pare că nu rimează ceea ce spun cele două instituții foarte importante. Comunicarea trebuie făcută către spațiul public în acest sens. Adică poate să fie pericol iminent sau poate să fie pe termen lung. Lucrurile trebuie puțin clarificate, pentru că admiterea ajung să se bată cap în cap.
Dacă României i se spune, pe de o parte, că după ce Rusia încheie cu Ucraina și dacă nu oprim acolo Rusia, Rusia merge mai departe și începe să atace statele baltice România, Republica Moldova. De parcă România și Republica Moldova sau statele baltice sunt același lucru. Nu sunt același lucru, pentru că una e să fii stat NATO și alta e să nu fii stat NATO. Tot discursul ăsta după care NATO nu mai contează, adică dacă Rusia ar ataca țările baltice ar fi exact același lucru cu Rusia care atacă Republica Moldova. Discursurile astea sunt, după părerea mea, foarte periculoase, pentru că, până una-alta, unii suntem în NATO, alții nu suntem în NATO și nu înseamnă același lucru pentru Federația Rusă să atace Republica Moldova, cu tot dramatismul de rigoare, mai ales privit dinspre România, și cu totul altceva să atace NATO. Pentru că nu sunt statele baltice, este NATO care va fi atacat, dacă va fi vreodată atacat. Dacă noi transmite mesajul ăsta de panică, sigur că e foarte greu să discuți despre Patriotul pe care trebuie să-l dai, pentru că întrebarea fundamentală este: dacă România e în primejdie să intre într-un război, ce are să-și pună pe masă?”, a declarat Dan Dungaciu, în direct la Puterea Știrilor.
Ședința CSAT, după alegeri
Profesorul universitar este de părere că președintele Iohannis nu a convocat încă CSAT pentru o discuție despre trimiterea unui sistem Patriot în Ucraina întrucât este campanie electorală. „ Să nu ne ascundem după degete: sunt decizii politice”, spune Dan Dungaciu.
„România poate și refuza, în principiu, cedarea unui sistem Patriot. Dar rugămintea președintelui american cred că a fost, din punctul ăsta de vedere, o rugăminte strivitoare. Nu-mi imaginez că se va întâmpla asta, ca România să refuze cedarea Patriot într-un final. Cred că așteptăm să treacă alegerile în prima fază și apoi se va discuta serios despre asta. De ce? Pentru că să nu ne ascundem după degete: sunt decizii politice. Faptul că politicienii au inventat acuma o entitate numite CSAT, care pare un soi de totem la care te duci, te rogi, el îți de răspunsul. Ce înseamnă CSAT-ul? Înseamnă președintele, care e un politician. Premierul, care este om politic. Ministrul de Externe, care e politician, ministrul de Interne, care e politician, ministrul Justiției, ministrul Fondurilor, ministrul de Finanțe, ministrul Economiei, toți politicieni, și cei trei șefi de servicii, care până la urmă tot numiți politic sunt, mă rog, mai puțin SRI-ul, că acum este prim-ajunct neavând un șef. Adică să spună cineva, după 30 de ani, că achizițiile din armată s-au făcut doar pentru că militarii au decis într-un fel și în alt fel, hai să fim serioși. Evident că au fost foarte multe decizii politice, nu s-au uitat numai la tehnicalități și la datele concrete ale respectivelor dispozitive militare. A contat extrem de mult decizia politică în final.
Și poate că din pricina acestei decizii politice, uneori de-a dreptul nenorocite, lucrurile stau așa cum stau inclusiv la Marea Neagră. Sau Flota Română este beneficiara, între ghilimele, a unor procese decizionale care au fost mai degrabă politice. Și probabil că ăsta e motivul pentru care, repet, Marea Neagră e foarte importantă în teorie, dar în practic, când te uiți la capabilitățile flotei române, vezi că în niciun caz nu se ridică la nivelul retoricii politice. De ce asta? Pentru că militarii n-au vrut, au fost ei de vină? Pentru că deciziile politice au fost cele care au fost. Nu cred că va fi vreo decizie în privința Patriot până la alegeri, cel puțin până la alegerile locale, europarlamentare. După asta vor veni deciziile politice importante”, a mai explicat analistul politic.
La 20 de zile de la discuția lui Klaus Iohannis cu Joe Biden despre posibilitatea ca România să trimită în Ucraina unul dintre sistemele Patriot pe care le deține, șeful statului nu a convocat CSAT. Președintele Iohannis a spus atunci că o astfel de decizie este de competența acestei instituții.
De când președintele Klaus Iohannis s-a întors din Statele Unite, unde a discutat la Casa Albă cu Joe Biden despre nevoia Ucrainei pentru sistemele antiaeriene Patriot, liderii politici români nu au ajuns încă la consens cu privire la trimiterea unuia dintre sistemele de acest tip aflate în România.
Aflat la Washington, pe 7 mai, Klaus Iohannis a declarat, după discuția de la Casa Albă, că „președinte Biden a menționat la întâlnirea noastră și am zis că sunt deschis să discutăm”.
„Asta înseamnă că trebuie discutat în CSAT să vedem ce putem da și ce putem primi în schimb, pentru că nu este acceptabil ca România să rămână fără”, a declarat Klaus Iohannis.
De atunci, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu a fost convocat.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
