Invitat miercuri în emisiunea Puterea Știrilor, europarlamentarul PSD Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a declarat că anunțul potrivit căruia o instanţă a UE a decis că Ursula von der Leyen nu a fost suficient de transparentă cu publicul în privinţa contractelor din pandemie pentru vaccinurile anti-Covid-19, „nu a produs ecouri în PE la fel cum a produs în România”
Drept urmare, potrivit social-democratului, este puțin probabil ca Ursulei von der Leyen să i se retragă sprijinul pentru un nou mandat, în urma acestor acuzații. Ba mai mult, spune Negrescu, dacă se va amâna votul de joi, Ursula von der Leyen ar risca să-și piardă nominalizarea și liderii europeni să se gândească la alte persoane.
Amintim că Ursula von der Leyen caută joi susținerea europarlamentarilor pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene.
„Această informație nu a produs ecourile pe care le-a provocat, se pare, în România, pentru că aici, la nivel european, noi, eurodeputații, am spus din start că lucrurile trebuiau să fie negociate transparent. Acum Tribunalul General al Uniunii Europene nu este ca un tribunal național care condamnă pe cineva. Tribunalul General al Uniunii Europene a luat act de faptul că nu s-au respectat aceste principii de transparență și va solicita Comisiei Europene să dea acces la o serie de informații sau să-și îmbunătățească mecanismele. Așa că nu o afectează direct, însă da, negocierile încă se poartă pentru șefia Comisiei Europene. Se așteaptă o serie de răspunsuri la revendicările partidelor politice europene, inclusiv familia noastră politică a venit cu o serie de propuneri pe care le vrem adoptate la nivel european.
Răspunsurile pe care le va da doamna Ursula von der Leyen vor determina și votul nostru din Parlamentul European. Deși există premise ca familiile pro-europene să voteze pentru dânsa, contează și acest răspuns ce urmează a fi dat. Cred că va fi un vot strâns. Cred că nu se va amâna acest vot pentru că dacă se va amâna acest vot, Ursula von der Leyen riscă să-și piardă nominalizarea și liderii europeni să se gândească la alte persoane. Printre numele vehiculate fiind premierul grec, premierul croat sau chiar președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Mai puțin numele președintelui Klaus Iohannis”, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, în direct la Puterea Știrilor.
POLITICO: Ursula von der Leyen pierde un proces legat de vaccinurile din pandemie
Candidatura Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat de şefă a Comisiei Europene a primit o lovitură majoră după ce o instanţă a UE a decis că aceasta nu a fost suficient de transparentă cu publicul în privinţa contractelor din pandemie pentru vaccinurile anti-Covid-19, relatează POLITICO. Comisia Europeană anunţă că ia act de hotărârile pronunţate de Tribunalul General al Uniunii Europene în cele două cauze referitoare la accesul la contractele privind vaccinurile împotriva COVID-19 şi la informaţiile conexe şi că va analiza cu atenţie hotărârile Tribunalului şi implicaţiile acestora, subliniind că Tribunalul a confirmat dreptul Comisiei de a acorda doar un acces parţial la aceste informaţii.
„Comisia a trebuit să găsească un echilibru, greu de obţinut, între dreptul la informarea publicului, inclusiv a deputaţilor din Parlamentul European, şi cerinţele juridice care decurg chiar din contractele de achiziţionare a vaccinurilor împotriva COVID-19, care, dacă nu ar fi respectate, ar putea implica cereri de despăgubire care s-ar plăti din banii contribuabilil”, argumentează CE.
Tribunalul General al Uniunii Europene, a doua cea mai înaltă instanţă din Europa, s-a pronunţat împotriva deciziei Comisiei Europene de a păstra secrete părţi importante din contracte înainte de a le face publice. Hotărârea instanţei vine cu puţin peste 24 de ore înainte ca viitorul politic al Ursulei von der Leyen să fie decis de deputaţii europeni. Ea are nevoie ca 361 din cei 720 de deputaţi europeni să o susţină într-un vot secret care are loc joi şi care se preconizează a fi extrem de strâns.
Unul dintre grupurile de la care Ursula von der Leyen a căutat sprijin este Grupul Verzilor, ai cărui membri au iniţiat acest proces în legătură cu contractele pentru vaccinuri. Ei au depus cereri de acces la contractele pentru achiziţionarea de vaccinuri şi la anumite documente conexe pentru a înţelege cum a fost încheiat acordul dintre Comisie şi producătorii de vaccinuri anti-Covid-19 în 2021.
Comisia a fost de acord doar să ofere acces parţial la anumite contracte, argumentând că unele secţiuni au fost redactate pentru a proteja interesele comerciale sau pentru chestiuni legate de viaţa privată. Ca urmare, eurodeputaţii Verzi au acţionat Comisia în instanţă, din cauza refuzului.
Miercuri, Tribunalul General a admis parţial acţiunea deputaţilor europeni şi a anulat decizia Comisiei de a blura părţi din contracte. Acesta a respins decizia Comisiei de a păstra secrete dispoziţiile privind despăgubirile, argumentând că executivul european nu a reuşit să dovedească modul în care aceste clauze ar submina interesele comerciale ale companiilor farmaceutice.
De asemenea, Comisia a refuzat să divulge datele personale ale funcţionarilor care au negociat achiziţionarea vaccinurilor, din motive de confidenţialitate. Cu toate acestea, Curtea a constatat că deputaţii europeni au demonstrat „interesul public” de a identifica această echipă, pentru a stabili dacă aceştia au avut vreun conflict de interese.
Tilly Metz, unul dintre deputaţii europeni verzi care au intentat procesul, a declarat că hotărârea este „semnificativă pentru viitor”, deoarece este de aşteptat ca Bruxelles-ul să efectueze mai multe achiziţii comune – în domeniul sănătăţii, dar potenţial şi în domeniul apărării.
„Este important că instanţa a confirmat importanţa justificărilor adecvate pentru protejarea intereselor comerciale”, a declarat ea. „Noua Comisie Europeană trebuie acum să îşi adapteze gestionarea cererilor de acces la documente pentru a fi în conformitate cu hotărârea de astăzi”, a adăugat ea.
Comisia a subliniat, pe de altă parte, că instanţa a fost de acord că anumite clauze ale contractelor erau acoperite de protecţia interesului comercial, admiţând doar parţial acţiunea în justiţie.
„În aceste cazuri, Comisia a trebuit să găsească un echilibru dificil între dreptul publicului, inclusiv al deputaţilor europeni, la informare şi cerinţele legale care decurg din contractele COVID-19 în sine, care ar putea duce la cereri de despăgubire în detrimentul banilor contribuabililor”, a arătat Comisia într-o declaraţie. Executivul UE dă asigurări că va „studia cu atenţie hotărârile Curţii şi implicaţiile acestora” şi că „îşi rezervă opţiunile legale”.
Comisia poate contesta hotărârea tribunalului în termen de două luni şi zece zile de la pronunţare.
Alte cazuri legale privind contractele cu Pfizer şi comunicarea dintre von der Leyen şi directorul general al Pfizer, Albert Bourla, sunt, de asemenea, pe rol în diferite jurisdicţii ale UE. Unii deputaţi europeni au criticat dur modul în care Comisia a gestionat contractele de miliarde de euro şi, în special, faptul că nu a divulgat mesajele text dintre von der Leyen şi şeful producătorului de medicamente Pfizer cu privire la unul dintre contracte. Comisia Europeană susţine că Ursula von der Leyen a şters mesajele text respective.
În plină pandemie, Comisia a semnat contracte cu furnizorii de vaccinuri COVID AstraZeneca, Sanofi, GSK, Johnson & Johnson, BioNTech, Pfizer, Moderna şi alţii.
În 2022, Ombudsmanul European a acuzat Comisia de administrare defectuoasă pentru că nu a divulgat mesajele text ale lui von der Leyen cu şeful Pfizer, Albert Bourla, iar The New York Times a dat în judecată Comisia pentru nepublicarea mesajelor text.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
